Încă din iunie 2018, Comisia Europeană a aplicat României corecții financiar de circa 100 de milioane de euro pentru o serie de nereguli constatate la absorbția unor fonduri europene în agricultură, în perioada 2014-2016, referitoare la certificarea plăților directe către fermieri, din Fondul European de garantare Agricolă (FEGA), deficiențe privind controale-cheie la măsuri care implică sprijin forferatar din cadrul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), verificarea prezenței elevilor la școală, în cadrul facilității prin care li se acordă acestora lapte și efectul financiar al unor decizii ale Comisiei Europene care au redus din plățile intermediare.
Pe 7 septembrie 2018, agentul guvernamental al Guvernului Dăncilă în justiția europeană, Radu Canțăr - care avea să demisioneze, între timp, după căderea guvernării PSD, în 2019 - a contestat la Tribunalul UE corecții financiare de 80 de milioane de euro din totalul sumelor imputate de Comisie.
Problema este că Radu Canțăr a făcut o confuzie și a depus contestația prea târziu, iar Tribunalul UE i-a respins-o, pe 30 aprilie 2019, fix din acest motiv. România ar fi trebuit să sesizeze instanța de la Luxemburg până pe 24 august 2018, dar a întârziat vreo două săptămâni. Două săptămâni prețioase, dacă ne gândim la cei 80 de milioane de euro aflați în joc, scrie HotNews.ro.
„Termenul de introducere a acţiunii, inclusiv termenul pentru considerente de distanţă, a expirat la 24 august 2018 la miezul nopţii. Or, România nu a depus cererea introductivă decât la 7 septembrie 2018. Rezultă că acţiunea a fost în mod vădit introdusă după expirarea termenului prevăzut şi, prin urmare, este tardivă”, a arătat Tribunalul de la Luxemburg, în 30 aprilie 2019.
Tribunalul european a reținut și ridicolul situației, arătând că România a făcut o confuzie în interpretarea termenelor procedurale.
„Trebuie arătat că argumentaţia României se întemeiază pe o confuzie între condiţiile de admisibilitate a unei acţiuni în anulare, menţionate la articolul 263 TFUE, şi cele privind valabilitatea actului atacat printr-o asemenea acţiune (a se vedea în acest sens Ordonanţa din 11 decembrie 2006, MMT/Comisia, T-392/05, nepublicată, EU:T:2006:382, punctul 33). Această argumentaţie nu este, aşadar, de natură să repună în discuţie pertinenţa notificării deciziei atacate ca moment de la care începe să curgă termenul de introducere a acţiunii”, se arată în decizia Tribunalului UE din 2019.
În aceeași zi, agentul guvernamental de atunci, Radu Canțăr (care era subsecretar de stat în Ministerul de Externe de pe vremea guvernării Dpncilă), a transmis HotNews.ro o precizare în care s-a declarat nedreptățit de Tribunalul UE, care „nici nu a organizat o dezbatere orală”.
Așa se face că, pe 27 iunie 2019, agentul României de atunci, Radu Canțăr, a atacat ordonanța Tribunalului UE cu recurs la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Între timp, pe 10 octombrie 2019, Guvernul Dăncilă a fost demis de Parlament, prin moțiune de cenzură, iar în noiembrie Canțăr a demisionat din funcția de subsecretar de stat în Ministerul de Externe, agent guvernamental la Curtea de Justiție a UE.
