Înlăturarea elementelor arhitecturale degradate și a asfaltului au scos iveală mai multe probleme grave ascunse ale structurii acestui pasaj. Prin fundația căilor de rulare și pereți țâșnește apa freatică, de exemplu, iar armătura mai multor stâlpi este „mâncată”.
Construit în anii 1986-1987, cu o lungime de aproximativ 800 de metri şi o lăţime de 14 metri, Pasajul Unirii a primit un verdict îngrijorător încă din anul 2017, în urma unei expertize tehnice care a arătat faptul că unul dintre cele mai tranzitate pasaje rutiere subterane din Capitală se află într-o stare avansată de degradare.
Mai exact, această construcţie este încadrată în clasa stării tehnice IV – nesatisfăcător, ceea ce înseamnă că prezintă deficienţe serioase la structura de rezistenţă, care pun în pericol viaţa a sute de mii de oameni din Sectorul 4 şi nu numai.
Potrivit celor mai recente date de trafic, tunelul este traversat zilnic de circa 60.000 de maşini.
