În schimb, a cumpărat un pigment de zinc, de la un producător olandez, care nu a dezvăluit că acesta conține titan.
Anul următor, după ce una dintre creațiile lui Wolfgang — „Piază roșie cu cai”, care fusese pretinsă drept opera artistului expresionist Heinrich Campendonk — s-a vândut la licitație, pentru suma-record de 2,8 milioane de euro (atunci 3,6 milioane de dolari), a apărut o inconsecvență.
Analiza picturii a găsit urme de titan, dar substanța a fost folosită doar ca pigment alb, din anii 1920. Lucrarea în cauză ar fi fost realizată în anul 1914, conform CNN.
Schemă de milioane de dolari
Această descoperire a declanșat un lanț de evenimente care aveau să dezlege o schemă de mai multe milioane de dolari, care a păcălit cumpărătorii și galeriile din întreaga lume.
Picturile lui Wolfgang și-au găsit drumul în blocurile de licitație și în colecții private, inclusiv în cea a actorului Steve Martin. Beltracchi i-a înșelat chiar pe experți evaluatori de artă – sau, după cum au susținut ei atunci, l-a plătit pe unul dintre ei cu bani suficient de mulţi pentru a-i cumpăra efectiv tăcerea.
Citeşte şi: FOTO Peștera din Munții Apuseni în care se găsesc picturi rupestre vechi de 30.000 ani: „E unică”
În 2011, după mai bine de 30 de ani în afaceri, Wolfgang și Helene au fost condamnați la șase și, respectiv, patru ani de închisoare, deși ambii au fost eliberați anticipat. Aceștia au fost de asemenea obligați să plătească despăgubiri de 35 de milioane de euro (38 de milioane de dolari).
Sute de fake-uri
În loc să falsifice picturi existente, Wolfgang a produs sute de lucrări originale care au imitat cu pricepere stilurile artiștilor europeni decedați, inclusiv Max Ernst, Fernand Léger, Kees van Dongen și André Derain.
Soția sa Helene le-a vândut apoi ca lucrări nedocumentate anterior, uneori pentru sume de șapte cifre.
Cei doi au susținut că și-au moștenit colecția de artă de la bunicul lui Helene, despre care au spus că a achiziționat-o de la un galerist evreu, care fugea din Germania lui Hitler.
Citeşte şi: FOTO Descoperire impresionantă într-o biserică din România: Picturi murale vechi de 700 de ani
Povestea modului în care a funcționat operațiunea lor a fost detaliată în știri, un documentar și procesul cuplului, din anul 2011. Dar, într-o carte publicată recent, psihanalistul Jeannette Fischer cercetează de ce.
Printr-o serie de conversații aprofundate, purtate la cafea și vin, la studioul perechii, din Elveția, după eliberarea lor din închisoare, ea explorează motivele, procesele artistice și istoriile familiale ale acestora.
„Toată frumusețea și vărsarea de sânge” este o cronică a luptei pentru a curăța numele unei familii din lumea artei.
Rezultatul este un portret complex și convingător, al unui bărbat (cartea se concentrează în primul rând pe Wolfgang, la cererea soției sale) pentru care falsificarea a fost o formă de artă creativă și pentru care înșelăciunea a devenit un joc.
Duo-ul a câștigat milioane de dolari, dar banii au fost doar o parte a mizei, susține Fischer. Deși cei doi Beltracchi au trăit confortabil, au călătorit mult și și-au cumpărat o casă în sudul Franței, unde și-au crescut copiii, ei au evitat multe dintre excesele la care s-ar putea aștepta cn'ineva, având în vedere bogăția uriașă pe care o deţineau, a adăugat ea.
„Falsul a fost aproape întâmplător”, i-a spus Wolfgang lui Fischer. "Ne-a plăcut să vindem tablourile, ne-am bucurat de ele, ne-am îmbogățit. Am ajuns să pictez și ne-a plăcut să facem și cercetările. Falsificarea a fost o modalitate de a combina toate aceste lucruri."
