Episcopul Ioan Suciu, unul dintre cei 7 prelați ai Bisericii Greco-Catolice care au fost beatificați de Papa Francisc I în anul 2019, s-a născut în familia preotului unit Vasile Suciu. A fost al patrulea, dintre cei 9 copii, ai familiei părintelui.
Povestea “episcopului tinerilor” din Blaj, beatificat de Papa Francisc
Numit de familie, Nelucu, în tinerețe Episcopul Suciu a fost unul dintre cei mai buni fotbalişti ai Clubului Sportiv din Blaj. A făcut studiile primare la Blaj (clasele I – III), iar clasa a IV-a primară a făcut-o la Beiuş, din cauza Primului Război Mondial.
În liceu a fost prieten şi coleg de clasă cu Tit Liviu Chinezu, devenit şi el episcop, decedat de asemenea în închisorile comuniste. Prietenia lor a durat până la sfârşitul vieţii, Tit Liviu Chinezu fiind unul dintre cei care i-ai stat la căpătâi în ultimele momente de viață.
Citește și: Povestea campionului mondial Ștefan Birtalan. Părăsit de mamă la 2 ani, o revede după două decenii
A urmat studiile liceale la Liceul „Sf. Vasile cel Mare” din Blaj. La vârsta de 17 ani s-a hotărât să devină preot.
În anul 1925, a promovat cu succes examenul de bacalaureat și a fost trimis la Roma, la Colegiul Bizantin „Sf. Atanasie”, alături de prietenul său, Tit Liviu Chinezu, unde a obţinut titlurile de doctor în filosofie şi în teologie.
La 29 noiembrie 1931, a fost hirotonit preot, la Roma și apoi a fost trimis în țară, unde a fost numit profesor de religie şi limba italiană la liceul comercial de băieţi, apoi la Academia de Teologie din Blaj.
”Episcopul tinerilor”
Ioan Suciu era inima și sufletul tinerilor, pe care căuta întotdeauna să-i atragă spre virtute.
A fost supranumit ”Episcopul tineretului”, pentru că, după ce studia Biblia cu tinerii, mergea cu ei pe terenul de sport.
Astfel, i-a apărut ideea să-i ofere acestui tineret o lectură plăcută, educativă și instructivă. A înfiinţat revista „Marianistul”, care era destinată, în mod exclusiv copiilor și care s-a răspândit în toate şcolile din Ardeal.
Această revistă a fost înlocuită de publicaţia „Tinerimea Nouă”, care se adresa unui cerc mult mai larg de tineri cititori, inclusiv studenții, potrivit albapress.ro.
Anii de episcopie
În anii de episcopie sub teroarea comunistă, episcopul Ioan Suciu a luptat pentru a proteja şcolile confesionale şi instituţiile Bisericii Române Unite “naţionalizate” de autorităţile comuniste.
El s-a opus cu fermitate comunismului, afirmând că “un singur lucru pe care nu ai voie să-l faci este să fii trădător” și a ales calea sacrificiului, opunându-se ideologiei comuniste.
La 15 mai 1948, cu ocazia centenarului Adunării de la 15 mai 1848 de la Blaj, în prezenţa oficialilor comunişti, episcopul Suciu şi alţi prelaţi nu au avut permisiunea să vorbească.
Citește și: Povestea singurei românce care deține un record olimpic: „Am învins SUA și Rusia alergând în salină”
A fost demis din funcţie în septembrie 1948, dar şi-a continuat activitatea pastorală, deşi a fost arestat şi închis în condiţii dificile. Cu toate acestea, nu s-a lăsat intimidat și a continuat să predice.
În cele din urmă, a fost arestat definitiv în octombrie 1948, în timpul unei vizite canonice, și a fost supus unor tratamente cumplite în închisorile comuniste.
A murit de foame în închisorile comuniste
După arestare, episcopul Ioan Suciu a fost transportat la Securitatea din Sibiu și, ulterior, la Ministerul de Interne din București. Aici a fost închis într-o celulă alături de alți episcopi, printre care Vasile Aftenie, Iuliu Hossu și Alexandru Rusu.
În mai 1950, a fost transferat din nou la București, unde a fost supus unor anchete și torturilor groaznice. Apoi a fost transferat la închisoarea Văcărești și, în octombrie 1950, împreună cu episcopul Ioan Ploscaru, a fost dus la închisoarea Sighetu-Marmației, unde a rămas până în iunie 1953.
Citește și: Povestea Mariei Delavrancea, pianista care a descoperit rețeta tinereții fără bătrânețe. Secretul ei
Sfârșitul tragic al vieții sale a venit în seara zilei de 26 iunie 1953, când episcopii Ioan Cherteș, Tit Liviu Chinezu și monseniorul Coriolan Tămăian au vegheat la patul de moarte al lui Ioan Suciu.
Episcopul Suciu a fost bolnav de ulcer şi i se refuzase orice îngrijire medicală. Se pare că a murit efectiv … de foame.
Trupul neînsufleţit a fost aruncat într-o groapă comună, fără sicriu. Nu se stie exact unde este mormântul. Din punct de vedere juridic nu a fost judecat şi nu a avut o condamnare, conform historia.ro.
Beatificat de Papa Francisc în 2019
În urmă cu patru ani, România era în atenția presei din întreaga lume, pentru că se bucura de vizita Papei Francisc. Era pentru a doua oară când un Suveran Pontif vizita România, după vizita Papei Ioan-Paul al II-lea cu 20 de ani înainte.
Totodată, era pentru prima oară când un Papă vizita Transilvania. Punctul culminant al vizitei a fost în Transilvania, pe Câmpul Libertății de la Blaj. Locul are o simbolistică aparte. Blajul este centrul spiritual al greco-catolicilor români.
În 2019, a fost locul în care șapte episcopi greco-catolici martirizați în temnițele comuniste au fost ridicați la cinstea altarelor. Printre ei și Ioan Suciu.
