Într-o zi de 31 octombrie 1936 se năștea Simion Avram, cel care avea să devină cel mai iubit clovn sau comediant de circ al românilor, cu nume de scena – Siminică.
Siminică ar fi împlinit, astăzi, 87 de ani. Cel mai iubit comediant de circ, născut în cușca leilor
Pe numele său real Simion Avram, „Siminică” s-a născut într-o cușcă a leilor transformată în vagon de circ. Bunicul său era instrumentist în Orchestra Circului „Bercuini”, tatăl său cînta la trombon și realiza pasaje comice iar mama sa era „amazoană” și, în timpul liber, vînzătoare la case de bilete.
Citește și: Povestea românului care ajunge „stăpân” în America de Sud. Avea propria armată și propria monedă
„Părinţii mei lucrau tot la circ, dar nu erau artişti mari. Erau săraci şi aveau doi copii. Locuiau într-o fostă cuşcă a leilor, pe care au primit-o pentru că animalele au murit. Acolo m-am născut eu, într-o cuşcă de lei“, spunea artistul.
Încă de la vîrsta de 5 ani Siminică preia tradiția familiei și începe să se pregătească pentru lumea circului. Doi ani mai tîrziu, pe cînd avea doar 7 ani, își va face debutul în arenă într-un spectacol în care executa atât numere de acrobație, contorsionism și diverse giumbușlucuri.
Dormea pe unde apuca
„Dormeam pe unde apucam, de cele mai multe ori sub tribună, iar oamenii scuipau cojile de seminţe în capul nostru”, a declarat el pentru Jurnalul Naţional.
Tot în acea perioadă începe să se antreneze executînd alături de sora sa, Elena, diferite numere de acrobație. Pentru a-și încropi materialele necesare folosea pentru construirea unui dublu-trapez frînghia pentru rufe a mamei și un țăruș de fier găsit.
Astfel, în scurt timp, Siminică și sora sa au reușit să execute în arenă, fără lonja de siguranță, câteva numere de neuitat de dublu trapez, excentric acrobat sau un număr aerian în dantură cu elemente de înaltă clasă și foarte periculoase.
Citește și: Povestea episcopului român beatificat de Papa Francisc. A murit de foame într-o închisoare comunistă
„Aşa am fost obişnuit să trăiesc, mai mult pe scenă. Acolo e singurul loc în care nu contează ce probleme ai. Când te aplaudă lumea nu mai simţi nimic, refuzi orice numai pentru aplauzele alea. Şi asta chiar dacă în spatele scenei dormeam în mizerie“, spunea marele comediant de circ, care era, totodată, și acrobat.
„Am făcut de toate: şi acrobaţie, şi comedie. Lumea mă iubea fiindca eu îi parodiam pe toţi. Cântam, dansam, mai spuneam şi câte o prostioară, dar cel mai mult îmi plăcea să-i văd pe oameni zâmbind“.
În schimb, el avea grijă de animale și, înstinctiv, le proteja. A avut un măgar și un câine. Dar și cu măgarul tot comedie făcea, într-un număr intitulat „Restaurantul”. Fiindcă pe vremea lui „îmblânzitorii” foloseau biciul la repetiții, s-a lăsat de dresură.
„Nu mi-a placut să chinuiesc animalele și nici să mă îmbogățesc pe spinarea lor”, spunea Siminică. Așa că a ales să îi facă pe oameni să râdă în hohote, cu clovnerii.
Magicianul Leonard Iozefini își amintea că Siminică s-a însurat cu o artistă cehoslovacă. Au avut o fiică, pe Viola, însă au divorțat din cauza distanței, pentru că niciunul nu a decis să își părăsească țara. Siminică a văzut-o pe Viola, devenită tot artistă de circ, după aproape 30 de ani de la nașterea ei.
Siminică își confecționa singur recuzita, iar exercițiile la trapez le facea fără să fie legat cu o coardă de siguranță. Arena era locul în care se simțea împlinit, chiar dacă acolo a primit cele mai rele vești.
Își vede sora murind
În 1953 participă împreună Elena la Festivalul Mondial al Tinereții din București cu numere de acrobație. După ce Elena se căsătorește cu vestitul acrobat Sandi Bernea, Siminică se retrage lăsându-i pe cei doi să execute împreună numerele.
Viața Elenei se încheie însă în mod tragic, sub ochii lui Siminică, la numai 19 ani, în timpul unui spectacol susținut la Râmnicu Vâlcea. Trapezul la care-și executa numărul se rupe, iar Elena, însărcinată în 3 luni, cade de la 15 metri înălțime, în fața a peste 3000 de spectatori.
După înmormîntare, în același loc maestrul Siminică va prelua numărul de acrobație.
În 1954 Siminică devine angajat al Circului de Stat din București.
Citește și: Povestea campionului mondial Ștefan Birtalan. Părăsit de mamă la 2 ani, o revede după două decenii
În 1957 a demisionat din Circul de Stat după divergențe politice cu conducerea de atunci a Circului și ajunge să descarce vagoane cu scânduri în Gara Obor, pentru o sumă de 20 de lei pentru un vagon descărcat. Revine cu greu în Circul de Stat fiind angajat însă… recuziter.
Când ducea materialele în arenă toată lumea începea să râdă crezînd că-l aplaudă pe Siminică în noul său rol. Pentru acest motiv regizorul tehnic i-a interzis, un timp, accesul în manej, obligându-l să stea în forhang și să aranjeze recuzita.
În cele din urmă, după ce acrobatul Franți Petrescu se îmbolnăvește, Siminică revine în arenă cu un succes imens.
A făcut de toate
Siminică a executat mai toate meseriile artei circului: zburător, trapezist, looping în doi, echilibristică la mare înălțime, echilibristică cu bara de bambus în dantură, saltator, echilibrist la sol, excentric acrobat etc.
Maestrul Siminică a suferit de-a lungul carierei sale 8 fracturi de mâini și picioare, unul din cele mai grave accidente producându-se în timpul unui spectacol la Turnu Măgurele, când s-a rupt o frânghie la trapez și a căzut de la 12 metri înălțime.
În 1987 Siminică se pensionează, revenind însă în arena circului un an mai târziu și continuând să lucreze, atât în țară cât și în turnee în străinătate, până în 1995.
În anul 1995, Liviu Radu, directorul din acea perioadă al Circului, a avut ideea de a-i organiza lui Siminică un spectacol aniversar, cu ocazia celor 50 de ani petrecuți sub cupola circului. Spectacolul l-a făcut fericit, după cum a mărturisit ulterior.
A murit în 27 septembrie 2018, la vârsta de 81 de ani.
