”Inflația a crescut mult mai mult decât s-a prognozat inițial, are o componentă de inflație importată dacă observați țări puternice au ajuns la inflații istorice. Nu mă refer doar la Statele Unite sau Marea Britanie, mă refer și la Olanda unde inflația a crescut cu 65%, de la 7,3% la 11,9%. Deci sunt componente care vin ca șoc extern, puseu inflaționist extern. Soluția la aceste lucruri este să reduci dependența de importuri ca să poți să-ți ții prețurile naționale la un nivel rezonabil. Vor mai fi două sau trei luni complicate, acest puseu inflaționist care, la bază are criza prețurilor la energie, efectele conflictului asupra fluxului de comerț cu petrol, distorsionarea unor lanțuri de aprovizionare pe zona alimentară”, a declarat Câciu la conferința de presă.
Soluția va fi mărirea producției, pentru a crește oferta și a echilibra cererea, spune ministrul Finanțelor.
”Producție mai mare înseamnă ofertă mai mare. Dacă vrem să avem scăderi de prețuri trebuie să avem ofertă mai mare. Și la energie este aceeași soluție: investiți în energie, ca să avem ofertă mai mare și să putem avea prețuri mai mici”, a spus Câciu.
Câciu este chiar mai optimist decât economiștii agențiilor internaționale, atunci când consideră că economia ar putea crește în acest an până la 4%. Recent Fondul Monetar Internațional a tăiat prognoza de creștere a economiei românești la 2,2% în acest an, după ce estima în urmă cu șase luni că PIB-ul se va majora cu 4,8%.Agențiile de rating au confirmat nota actuală a finanțelor țării, dar au publicat și ele estimări privind o creștere a economiei cu numai 2,1% în 2022.
Și în privința datoriei publice ministrul Finanțelor este optimist. El nu vede o deteriorare masivă și a explicat că recenta creștere a datoriei publice peste 50% este ”temporară și s-a datorat împrumutului din PNNR”.
Creșterea cheltuielilor de apărare, sau a celor pentru energie, considerate și de Comisia Europeană ca fiind esențiale, se vor face prin emisiuni de bonduri și împrumuturi ”care se vor face prin investiții în aceste sectoare”, a spus Câciu.
Ministrul Finanțelor a spus că Legea responsabilității fiscale, care obligă guvernul să ia măsuri de reducere a cheltuielilor dacă datoria publică depășește 50% din PIB, trebuie privită nuanțat. Câciu consideră că acele cheltuieli pentru investiții ar trebui să fie scăzute din evaluarea datoriei conform legii.
”Nu este cazul să discutăm de înghețări de salarii în acest moment. Evident putem discuta de o prudență bugetară”, a spus Câciu.
Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, în ianuarie datoria publică a României a atins nivelul de 50,2% din PIB (591,5 miliarde de lei), iar în februarie a urcat la 50,6% din PIB (595,9 miliarde de lei).
Ministrul Finanțeor crede că susținerea economiei este esențială, deoarece astfel guvernul poate avea fonduri pentru a ea finanța nevoile și proiectele sale. ”Ne folosim de banii din bugetul de stat, ne folosm de banii din fondurile europe, anticipăm și ne adaptăm la necesitățile economiei românești”, a mai declarat ministrul Finanțelor.
