Avioanele vor zbura folosind biocombustibi, într-un viitor nu foarte îndepărtat. Este vorba despre uleiul uzat care este procesat ți transformat în biocarburant.
În prezent acesta se găsește în motorina și benzina pe care le folosim la alimentarea automobilelor.
De fapt, cerințele europene stabilesc înlocuirea în decurs de 25 de ani a combustibilor lichizi (benzină și motorină) cu alte forme de energie, între care biocombustibilii vor devenii principalii combustibili lichizi, se arată într-un studiu al Asociației Energia Inteligentă.
Când vor zbura avioanele cu uleiul în care am prăjit cartofii. Acum îl găsim în benzină și motorină
Expertul în energie Dumitru Chisăliță a explicat într-un interviu pentru Newsweek de când biocombustibilii ar putea fi folosiți pentru alimentarea mașinilor și avioanelor, dar și ce implică de fapt acest biocombustibil.
”Noi și în momentul de față folosim ulei uzat”, a spus Dumitru Chisăliță.
”Doar că uleiul nostru uzat merge în Ungaria, unde este procesat și se întoarce înapoi la un preț de 10 ori mai mare.
Noi, în momentul în care cumpărăm fie benzină, fie motortină, avem între 5 și 7 % biocombustibil”, a spus expertul.
De ce trebuie să îl trimitem în Ungaria, apoi să îl cumpărăm la un preț mai mare?
Citește și: UE i-a închis robineții de motorină și benzină lui Putin. Cea mai mare problemă, pentru diesel-uri
”Pentru că noi nu putem face acest lucru în România. De fapt sunt două elemente aici:
1- nu ne-am propus să facem acest lucru. Nimeni nu și-a propus să facă investiții pe partea aceasta de biocombustibil până nu va fi ceva reglementat.
2- nu avem instalații de distilare.
Sunt niște instalații banale, nu este mare filozofie, nu vorbim despre centrale nucleare, nu este nimic complicat.
Normal că este mult mai ușor să faci tu acest biocombustibil în condițiile în care prețurile sunt foarte mari și în condițiile în care, în viitor, se condiționează foarte mult folosirea combustibililor lichizi de adiționarea cu acesta.
Însă problema foarte mare este lipsa materiei prime.
De altfel, în 15 ani, aproximativ 67% din combustibilii avioanelor va fi biocombustibil. Cantitatea care este dezvoltată este imensă”, a atras atenția Dumitru Chisăliță.
Cât de prietenoși cu mediul sunt biocombustibilii
Cerințele europene stabilesc înlocuirea în decurs de 25 de ani a combustibilor lichizi (benzină și motorină) cu alte forme de energie. Astfel biocombustibilii vor devenii principalii combustibili lichizi.
Se pare însă că și acești biocombustibili sunt poluanți iar cercetătorii încearcă acum să rezolve și această problemă.
Citește și: Țările în care benzina costă cât un pahar cu apă: 7 bani/l. În România, cu 50% mai scumpă ca în SUA
Un studiu al Comisiei Europene publicat în martie 2016 și preluat de ONG-ul Transport și mediu susține că majoritatea biocombustibililor de generația I ar emite de fapt mai multe gaze cu efect de seră decât combustibilii fosili.
”Cercetătorii caută soluții care să împace și capra, și varza. Și, cel puțin la prima vedere, inginerii de la Institutul Politehnic Worcester din Massachusetts (SUA) au descoperit o metodă prin care pot obține biocarburant din resturile alimentare aruncate la gunoi de populație.
Astfel printr-un proces de lichefiere hidrotermală prin care utilizează căldură și apă pentru a transforma resturile alimentare într-un lichid. Procesul este foarte asemănător cu cel prin care algele
sunt transformate în biocombustibil, iar cercetătorii au adăugat și un mineral natural pentru a crește valoarea energetică a biocarburantului cu până la 30%.
Pasul următor este să se găsească o metodă eficientă prin care să simplifice acest proces de transformare a resturilor alimentare în biocarburant, ceea ce ar asigura o bună parte din carburantul
necesar în anumite activități economice, dacă ne gândim că numai în România se aruncă la gunoi circa 2.5 milioane de tone de alimente anual”, se arată pe pagina Asociației Energie Inteligentă.
România este abia la începutul implementării unui sistem de colectare a uleiului gătit folosit. Potențialul său de creștere a fost estimat la 40% în sectorul profesional și 49.000 de tone din
gospodării, conform unui raport Greenea privind sistemele de colectare a uleiului uzat in Uniunea Europeană realizat în 2016.
”Pentru a încuraja colectarea de ulei uzat de la populație, o serie de companii și organizații au derulat programe de colectare, prin colectori autorizați.
În ciuda acestor inițiative, nivelul de colectare al uleiului uzat, atât de la populație cât și de la operatorii economici rămâne scăzut, impunându-se o serie de campanii de conștientizare a efectelor nocive pe care uleiul uzat îl poate avea asupra mediului și totodată a importanței colectării sale corespunzătoare”, mai arată sursa citată.
