Care sunt următoarele trei oraşe din România ce vor deveni poli de dezvoltare. Sibiul va fi la mai puţin de trei ore de Bucureşti, odată cu finalizarea tronsonului de autostradă de la Piteşti, în anul 2027.

Curtea de Argeş, Sibiu şi Târgu Mureş sunt vizate. Anul acesta, primul tronson al acestei autostrăzi va duce infrastructura modernă până la Curtea de Argeş.

Care sunt următoarele trei oraşe din România ce vor deveni poli de dezvoltare

Târgu Mureş, dintr-un oraş rupt de restul ţării, devine un nod rutier important, odată cu finalizarea A3 până la Cluj şi începerea lucrărilor la A8, în anul acesta.

Principiul este că, realizând o infrastructură care asigură deplasarea rapidă, cum sunt aeroporturile şi mai ales autostrăzile, produci un efect de boom tehnologic.

Investiţiile în industrie sunt acompaniate de cele în industria serviciilor, care generează bunăstare şi duc la angajarea de forţă de muncă.

Citeşte şi: Investiții-record, în dezvoltarea județului Sălaj în 2023: 309 milioane de lei

Pe de altă parte, veniturile populaţiei di regiunile care "fac boom", din punct de vedere economic, cresc şi duc la creşterea consumului, ceea ce generează noi profituri în afaceri şi creşterea veniturilor pentru administraţia locală.

Noile aeroporturi, dar mai ales noile autostrăzi, vor creşte competitivitatea economică a unor oraşe care până acum fie au fost ocolite de investitori, fie nu şi-au atins potenţialul maxim, în ceea ce priveşte atractivitatea investiţională, faţă de cei care vor să dezvolte unităţi de producţie, cât şi atractivitatea ca obiective turistice.

În premieră, în acest an, toate tronsoanele autostrăzii A1 Piteşti - Sibiu aflate în con­strucţie sunt gata sau aproape gata, cum este cazul loturilor dinspre Sibiu, dar şi cel până la Curtea de Argeş, conform ZF.

Citeşte şi: Boloş: Reducerea cheltuielilor nu e austeritate, ci strategie pentru dezvoltare economică durabilă

Astfel, în premieră, anul acesta, un nou oraş va fi conectat la infra­structura modernă. De la Bucureşti la Curtea de Argeş, drumul va putea fi parcurs în cel mult o oră şi jumătate, faţă de două ore şi jumătate, în prezent.

Sibiul, din anul 2027, se va afla cam la 250 de kilometri de rulat pe autostradă de Bucureşti, adică la circa două ore şi jumătate, deci se va putea ajunge mai repede la Sibiu decât la Braşov, când DN1 este cel mai liber.

Pe de altă parte, dacă pe Valea Prahovei sunt mai multe staţiuni, Sibiul şi cel mai probabil staţiunea Păltiniş vor atrage cei mai mulţi turişti, devenind astfel mult mai accesibil decât este în prezent.

Citeşte şi: Turismul românesc, pus în pericol prin măsuri fiscale. Serviciile turistice vor creste cu 10%

Să analizăm acum cele trei cazuri concrete Târgu Mureş, Curtea de Argeş şi Sibiu.

Municipiul Târgu Mureș a avut un buget, pentru anul 2023, de 901,4 milioane de lei, adică 180 de milioane de euro, la capitolul ”Venituri”, și de 925,5 milioane de lei, la capitolul ”Cheltuieli”.

După cum se observă, municipalitatea Târgu Mureş are un deficit bugetar de 24,1 milioane de lei, adică puţin sub 5 milioane de euro.

Bugetul municipiul Sibiu pentru anul 2023 a avut o valoare de 889.981,49 lei, adică mai puţin decât Târgu Mureş, dar excedentul bugetar, la începutul anului 2023, a fost de 86,8 milioane de lei..

Cât despre Curtea de Argeş, pentru anul 2022, bugetul a fost de 35 de milioane de euro, conform interesaregsean.ro.

Spre comparaţie, bugetul Clujului, pentru anul 2023, a fost de 618 milioane de euro, conform Ziua de Cluj. Un oraş prin care trece Autostrada Transilvania, fie şi cât este gata din aceasta.

Este de 17 ori mai mare decât bugetul oraşului Curtea de Argeş şi cam de trei ori şi jumătate cât bugetele oraşelor Târgu Mureş sau Sibiu.