Eurodeputații au adoptat marți, 12 martie, o serie de planuri convenite cu Consiliul care vor contribui la reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul clădirilor. Pe scurt, în cazul clădirilor rezidențiale, de exemplu, țările UE vor trebui să aplice măsuri pentru a asigura o reducere a energiei primare medii utilizate cu cel puțin 16% până în 2030 și cu cel puțin 20-22% până în 2035. Iar până în 2040, statele membre vor trebui să adopte măsuri pentru a decarboniza total sistemele de încălzire ale imobilelor.
Directiva privind performanța energetică a clădirilor a fost adoptată cu 370 voturi pentru, 199 împotrivă și 46 abțineri. Pentru a deveni lege, ea trebuie acum să fie aprobată oficial și de Consiliul UE.
„Directiva arată clar modul în care politicile climatice pot avea beneficii reale și imediate pentru cei cu venituri reduse.
Această lege va contribui la reducerea facturilor la energie și va aborda cauzele profunde ale sărăciei energetice, asigurând în același timp mii de locuri de muncă locale de înaltă calitate în întreaga UE.
Abordarea a 36% din emisiile de CO2 ale Europei constituie un pilon absolut esențial al Pactului verde european. Rezultatul de astăzi arată că Parlamentul continuă să sprijine un Pact verde care asigură, în egală măsură, o tranziție echitabilă și ambițioasă”, a declarat Raportorul pentru Directiva privind performanța energetică a clădirilor Ciarán Cuffe (Verzi/ALE, Irlanda).
Citește și: Cu cât reduci factura dacă îți pui încălzire în pardoseală? E periculos pentru sănătate?
Ce tip de centrală pentru căldură va fi interzisă în casele românilor? De când se întâmplă?
Revizuirea votată pe 12 martie 2024 a Directivei privind performanța energetică a clădirilor urmărește să reducă substanțial emisiile de gaze cu efect de seră și consumul de energie în sectorul clădirilor din Uniune până în 2030.
Un alt obiectiv îl reprezintă neutralitatea climatică a acestui sector până în 2050. Se dorește și ca numărul clădirilor cu performanța energetică cea mai slabă care sunt renovate să crească, iar schimbul de informații privind performanța energetică să fie îmbunătățit.
Astfel, conform Directivei, toate clădirile noi ar trebui să aibă emisii zero începând din 2030, iar clădirile noi ocupate sau deținute de autoritățile publice ar trebui să aibă emisii zero începând din 2028.
Statele membre vor putea lua în considerare potențialul de încălzire globală pe durata ciclului de viață al clădirilor, care include fabricarea și eliminarea produselor pentru construcții utilizate la ridicarea lor.
Citește și: Setarea de la centrala termică ce îți poate dubla consumul de energie. La câte grade o programezi
În cazul clădirilor rezidențiale, țările Uniunii vor trebui să aplice măsuri pentru a asigura o reducere a energiei primare medii utilizate cu cel puțin 16% până în 2030 și cu cel puțin 20-22% până în 2035.
Conform noii directive, statele membre vor trebui să renoveze 16% din clădirile nerezidențiale cu cele mai slabe performanțe energetice până în 2030, respectiv 26% dintre acestea până în 2033. Pentru a identifica clădirile care intră în această categorie se vor utiliza cerințele minime de performanță energetică.
Dacă este posibil din punct de vedere tehnic și economic, țările Uniunii ar trebui să introducă treptat utilizarea panourilor solare în clădirile publice și nerezidențiale, în funcție de dimensiunea lor, și în toate clădirile rezidențiale noi până în 2030.
Eliminarea centralelor termice pe bază de combustibili fosili
Statele membre trebuie să adopte măsuri pentru a decarboniza sistemele de încălzire și a elimina treptat combustibilii fosili din instalațiile de încălzire și răcire, obiectivul fiind eliminarea completă a centralelor termice pe bază de combustibili fosili până în 2040, potrivit Directivei.
Subvenționarea centralelor individuale pe bază de combustibili fosili va fi interzisă începând din 2025.
Citește și: Cum reduci facturile și păstrezi căldura cu un obiect de 40 lei care înlocuiește geamurile termopan?
Va fi în continuare posibil să se acorde stimulente financiare pentru sistemele de încălzire hibride, cum ar fi cele care combină o centrală pe combustibili fosili cu o instalație termică solară sau o pompă de căldură.
Doar clădirile agricole și de patrimoniu vor putea fi scutite de la aplicarea noilor norme, conform Directivei.
Țările Uniunii pot decide, însă, să excludă și clădirile protejate pentru calitățile lor arhitectonice sau istorice speciale, clădirile utilizate temporar, precum și bisericile și lăcașurile de cult.
