Fabrica de încălțăminte de la Cluj cunoscută drept Clujana a fost înființată în anul 1911 de familia Renner, sub denumirea de „Fabrica de Piele Frații Renner & Co”. După primul Război Mondial a devenit societate pe acțiuni, schimbându-și denumirea în "Dermata" și devenind cea mai mare fabrică de încălțăminte din România.
În 1948, fabrica a fost nationalizată de guvernul comunist și redenumită în "Fabrica de încălțăminte Janos Herbak", apoi "Fabrica de Pielărie și încălțăminte Cluj", iar în final "SC Clujana SA".
În anii 1980 fabrica a ajuns cea mai mare de acest gen din estul Europei. Avea 8.000 de angajați, cu secții proprii de tăbăcărie, fabrici de tălpi, de încălțăminte, și articole din cauciuc, conform Wikipedia.
După Revoluție, ca urmare a managementului neadecvat, fabrica decade, ajungând să fie declarată falimentară în 1999 și închisă. La momentul respectiv, compania avea 2.816 de muncitori.
În 2003, Guvernul a decis trecerea pachetului de acțiuni majoritar în proprietatea județului Cluj și administrarea Consiliului Județean. Datoria de 5 milioane de euro față de stat a fost convertită în acțiuni în 2004, AVAS devenind acționar majoritar, cu 80% din acțiuni. Administrarea companiei a fost cedată apoi de AVAS către Consiliul Județean Cluj, care deține 93,16% din acțiuni, 6,83% din acțiuni fiind deținute de alți acționari.
În 2004, s-a redeschis o secție a fabricii Clujana cu doar 35 de angajați, secție care s-a extins de-a lungul anilor, ajungând în 2009 la peste 300 de angajați. 90% din producția actuală este exportată, conform Wikipedia.
Fabrica Clujana, salvată de Consiliul Județean Cluj de executarea ANAF, se închide
Consiliul Județean Cluj a cumpărat Fabrica Clujana în 2018 pentru a o salva de la faliment, dar acum o lasă să moară. Fabrica a reușit să se salveze de la insolvență, dar acum este dată afară din spațiile deținute, relatează stiridecluj.ro.
În 2019 veniturile provenite din vânzarea produselor Clujeana au crescut cu 136% față de anul precedent, când fabrica a fost salvată de la executarea solită a ANAF -ului.
"În momentul respectiv (2017 - 2018), Consiliul Județean, ca să nu lase fabrica executată și în insolvență, a achitat datoriile Clujanei, în jur de 23 de milioane de lei care erau la ANAF, astfel putându-se să se facă reintegrarea economică.
În februarie 2020 datoriile la ANAF s-au soldat, dar au rămas niște datorii către furnizor și a salariaților”, a explicat Călin Oancea, director Clujana.
Ulterior, au fost deschise mai multor magazine în țară, dar ideea a fost falimentară. Nu exista producție și nici ce vinde în magazine. În iunie și iulie 2020 s-a decis închiderea magazinelor de la Bistrița, Sibiu și Oradea.
Fabrica a acumulat datorii, iar acum Consiliul Județean cere eliberarea spațiilor de producție ale Fabricii Clujana.
”În 2021 dânșii ne-au dat în judecată pentru eliberarea spațiilor, întrucât trecuseră trei ani de la contractul de vânzare-cumpărare și noi încă nu părăsisem locația.
În vara lui 2022 s-a pus în aplicare sentința și s-a început evacuarea și atunci am fost obligați partea de producție să o sistăm”, a mai spus Călin Oancea, director Clujana.
Soluția de acum este falimentul, pentru a nu se aduna și mai multe datorii. S-a discutat în cadrul Consiliului Județean Cluj și s-a constatat că refinanțarea nu este posibilă.
”Am încercat cu finanțarea de la Consiliu de-a lungul celor doi ani şi jumate de la ieșirea din insolvență, dar nu s-a găsit un cadru legal de finanțare. O altă cale ar fi solicitare a falimentului ca datoriile pe care le avem să nu mai meargă cu penalizări, să acumuleze în continuare alte datorii de ordin salarial, ANAF și altele. Şi a treia, privatizarea în luna decembrie 2022. Vom avea o AGA (n.red. adunările generale ale acționarilor/asociaților) unde vom solicita faliment.
Mă rog, dacă între timp fi un cumpărător, n-are legătură, poate să cumpere brand-ul și firma să continue activitatea, plătește datoriile", a mai spus directorul Clujana.