„În proiectele de acte normative aferente rectificării bugetare primite de la Ministerul Finanțelor nu se face vreo referire la PNRR, implicit la estimarea, chiar preliminară, a unui eventual impact bugetar al acestuia în anul 2021. Doar în Raportul privind execuția bugetară pe sem. I 202116 se specifică faptul că, pentru CFM 2021-2027, programele operaționale sunt în curs de aprobare, iar PNRR este în curs de analiză în vederea aprobării de către Comisia Europeană”, scrie Consiliul Fiscal.
Citește și: PNL și USRPLUS s-au înțeles să dea spor de PNRR propriei clientele politice
Această instituție arată că din cele 3,2 mld. euro estimate pentru acest an au fost absorbite doar circa o treime în primele 6 luni: „Conform datelor MIPE privind stadiul absorbției fondurilor UE din CFM 2014-2020, la data de 31.07.2021, rata de
absorbție efectivă (rambursări de la Comisia Europeană) era de numai 38,3% cumulat la cele șase programe
operaționale pe întreaga perioadă, respectiv doar 8,5 mld. euro rambursate din totalul alocărilor de 22,6 mld. euro”.
În opinia la rectificarea de buget, Consiliul Fiscal are un întreg capitol în care prezintă importanța PNRR: „Întârzieri în aprobarea PNRR în cazul României au putut fi justificate prin caracterul de noutate absolută a MRR și complexitatea grilei de evaluare, prin lipsa unor proiecte mature de investiții, etc. Dar orice timp irosit în demararea acestuia, cu atât mai mult în ipoteza atingerii unui nivel maxim al finanțării și/sau în calendarul angajat al reformelor, în realizarea țintelor asumate și implementarea proiectelor de investiții, se materializează în pierderi ce afectează gradul de absorbție a fondurilor europene și, în ultimă instanță, dezvoltarea economiei României.
Citește și: VIDEO 40 km din Drumul Expres Craiova – Pitești, 90% finalizați. Pe 60 km, lucrările nu au început
Stringența utilizării într-o proporție cât mai mare a fondurilor aferente PNRR decurge și din majorarea resurselor bugetului UE cu 0,6% din GNI (Gross National Income) din partea statelor membre pentru acoperirea costului rambursării sumelor împrumutate de pe piețele internaționale de capital pentru finanțarea MRR prin emiterea de obligațiuni ale Uniunii Europene, implicând o contribuție suplimentară a României de circa 1,1 mld. euro anual, ceea ce obligă la realizarea unui grad de absorbție cât mai ridicat a acestor fonduri”.
