Statul trebuie să ofere niște facilități celor care au plecat din ţară pentru ca aceştia să revină în România.
Prim-vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan spune că, în contextul crizei de forţă de muncă din România, cei ce revin din străinătate ar trebui, de exemplu, să fie scutiţi de impozit.
Cum ar putea să fie scutiţi de impozit românii care revin din Diaspora, în ţară
Scutirea aceasta de impozit ar trebui să fie pentru primii trei ani în care românii vin să investească în ţară, întorcându-se din Diaspora. Dar câți români trăiau în Diaspora?
Conform datelor oficiale ale Ministerului Afacerilor Externe, în anul 2021, în străinătate, trăiau oficial, cu reședință sau cu domiciliu, 5.705.942 de români. În topul primelor cinci ţări cu români stabiliţi acolo, pe primul loc era Italia, cu 1.137.728.
Liberalii vor ca aceia care se întorc acasă să primească şi credite preferenţiale, de până la un milion de euro, pentru investiții. Aceste facilități fiscale însă dinamitează PNRR.
Citeşte şi: Cum vor vota românii din Diaspora în 2024? Modificarea a fost anunțată de AEP
Reintroducerea scutirii de impozit ar putea face ca România să piardă miliardele din PNRR, pentru că creează o discriminare între cetăţenii români, pe care Comisia Europeană nu o permite.
"Avem nevoie de experiența dânșilor și de dânșii în țara asta. Dacă nu vrem ca peste doi ani de zile sau peste trei ani de zile să avem două milioane de sri lankezi, de thailandezi, din Bangladesh și din Nepal, pe străzile din București, Cluj și Constanța.
Sigur, și asta e o opțiune, având în vedere multiculturalitatea specifică poporului român, din Dobrogea și din Ardeal. Nu e o problemă să trăim cu oricine, dar cred că ar fi mai bine să se întoarcă fraţii noştri", a spus Rareş Bogdan.
Citeşte şi: EXCLUSIV Numărul străinilor angajați în România, creștere de 30% într-un an. În ce domenii muncesc?
Prezenţa pe piaţa muncii din România a muncitorilor de tip "expat guler albastru" este o realitate. Când vedem străini care fac lucrurile pe care românii refuză să le facă, trebuie să înţelegem ce se întâmplă: este deficit de forţă de muncă.
Pe 15 decembrie 2022, în evidenţele Ministerului Muncii apăreau puţin peste 100.000 de străini, care munceau în România.
Un an mai târziu, numărul acestora crescuse la puţin peste 130.000 de muncitori. Aceasta înseamnă o creştere de peste 30%, într-un an. Este clar că există un aspirator de forţă de muncă, iar el a fost instalat în timp, de către mai multe guverne, succesiv, prin politica de ocupare a forţei de muncă.
Facilităţi
Faptul că într-un an numărul angajaţilor străini a crescut de la 103.287, la 130.457, demonstrează că avem o problemă.
Newsweek a explicat anterior că, matematic, dacă îi scădem din numărul total al românilor, prezenţi în statistici, pe cei aflaţi în Muncă, pe pensionari şi pe minori, rezultă o forţă de muncă nefolosită, de ordinul milioanelor de persoane.
Potrivit lui Rareş Bogdan, e mai bine să-i convingem pe românii din Diaspora, să le dăm oferte și niște facilități celor care au plecat nu de bine din ţară, ci din cauze economice.
Nu mai e atât de prost
"Să încercăm să-i convingem că în România lucrurile nu mai merg atât de prost cum e în Tiktok-ul românesc şi lucrurile se mișcă în anumite zone chiar foarte bine. Și poate fi atractiv inclusiv din punct de vedere al salariului", a punctat Rareş Bogdan.
"Acești oameni trebuie să investească, vor să investească în România. Nu au proprietăți în România, pentru că unii au plecat de 20-30 de ani nu mai au bunuri cu care să garanteze. Sistemul bancar românesc trebuie să le acorde credite și atunci noi prin fondul de garantare cât și prin alte facilități trebuie să îi sprijinim", a precizat Rareş Bogdan.
"Nu avem forță de muncă, vă rog să mă credeți. Marea problemă a României este lipsa forței de muncă în construcții, în agricultură, în servicii. Experienţa istorică a demonstrat că, de regulă, doar cam 15% dintre emigranţi au revenit la ţara de origine. Este emblematic cazul Greciei, cu exodul din anii 50-70.
