Lucrul acesta e prezent în Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, care a asimilat Pactul Euro Plus.
Şi nu e vorba doar despre acesta, ci şi despre criteriile de la Maastricht, pentru Zona Euro.
Par nişte cifre seci, aride, dar îi influenţează decisiv pe români. Îngheţarea salariilor bugetare sau/şi a pensiilor ar avea un efect economic mare.
Cum îi afectează datoria publică pe români
Anunţarea publică a măsurii şi a motivaţiilor ei ar avea un impact politic enorm. Efectul economic ar fi că România ar intra pe un trend de consolidare fiscală, benefic.
Efectul politic ar fi că partidul care acum promite că face subţierea plăţilor bugetare, fără să scadă cifra de personal, ar avea de pierdut puncte electorale.
Citeşte şi: Estimări alarmante: Datoria publică va creşte la 57% din PIB în 12 luni, leul se va deprecia
Aici intră în funcţiune artificiul bugetar pe care îl face ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, conform surselor experte chestionate de Newsweek.
România a trecut de 50% datorie publică şi nu a îngheţat salariile? "Depinde la ce se referă informaţia cu 54% datorie publică (n.r.: aşa cum a scris recent presa)", spune analistul economic Sorin Dinu.
Ascunsul după deget
Sunt două metodologii: cea naţională, pe cash, şi cea europeană, pe ESA.
Din cauza creşterii PIB, pe metodologia naţională suntem acum pe la 50,9%, iar pe ESA suntem la 49%, la 31 ianuarie, "dar aceasta pentru că au schimbat prognoza pe PIB", explică Dinu.
Iar UE, când vine vorba despre Pactul Euro Plus, ne judecă pe ESA.
Citeşte şi: Dăianu: Criza financiară şi pandemia au dus datoria publică la peste 47% din PIB la finele lui 2020
Recent, s-a vorbit în spaţiul public despre faptul că nerealizatul, în veniturile atrase de Fisc, se datorează faptului că legiuitorul, în Legea bugetului, a supraestimat nişte lucruri.
Anume, a supraestimat veniturile şi creşterea PIB. Supraestimarea veniturilor a creat posibilitatea creşterii cheltuielilor, adică a generat spaţiu fiscal suplimentar.
În timp ce Guvernul spune că face economii bugetare, la Parlament se pregătesc noi plăţi sociale către populaţie. Supraestimarea creşterii PIB a creat posibilitatea ca datoria publică să pară mai mică decât dacă se făcea o estimare realistă.
Indicator fals
Indicatorul acesta (cât din PIB este datoria publică) nu ajută cu nimic, spune expertul. Depinde cum face faţă statul serviciului datoriei. Poţi să ai o datorie publică de peste 100%, ca Italia, şi să o duci aşa de ani de zile.
Poţi să intri în faliment cu datoria publică 30% din PIB, ca Mexicul în anii 80. Criza mexicană a început pe 12 august 1982, când ministrul de finanțe al Mexicului i-a informat pe președintele Rezervei Federale, William Miller, pe secretarul Trezoreriei SUA, Donald T. Regan, și pe directorul general FMI, Jacques de Larosière, că Mexicul nu va putea să-și îndeplinească, pe 16 august, obligația de a livra serviciul datoriei aferent, de 80 de miliarde de dolari (în principal dolarizată), conform FDIC.
Aşa a urmat operaţiunea SUA - FMI, numită Peso Shield, fără de care Mexicul intra în faliment. În schimb, Italia de exemplu stă de ani de zile pe o datorie publică la peste 100% din PIB (134,8%, în anul 2019), şi totuşi nu are probleme, pentru că o poate refinanţa.
Riscul de refinanţare
Aici este o problemă: riscul mare de refinanţare. Statul este pe deficit bugetar, dar nu are în realitate bani nici măcar să-şi plătească dobânzile. Pentru a o face, ia credit.
În mare parte, este vorba despre efectul inflaţiei, atunci când au schimbat PIB.
"Ministerul Finanţelor a pus PIB-ul prognozat pentru anul acesta, de 1.599 de miliarde de lei, ca să scadă cu 7% datoria. Adică 170 de miliarde de lei în plus, între PIB-ul pe 2022 şi cel prognozat pe 2023, pentru că inflaţia este mai mică. Dacă se folosea PIB-ul de anul trecut, datoria publică era 56%", spune Sorin Dinu.
Şi, completăm noi, dacă era 56%, Guvernul era obligat să îngheţe salariile bugetare şi pensiile. "Depinde la ce vrei să te uiţi. Diferenţa dintre metodologia ESA şi cea naţională, pe cash, apare din împrumuturile de la Trezorerie", continuă Dinu.
"Ca să poţi ajusta deficitul pe ESA – cel urmărit de Comisia Europeană, împrumuţi de la Trezorerie, pentru că aceste împrumuturi nu apar pe ESA", detaliază specialistul. Apar pe cash, dar pe acestea nu le vede, oficial, Comisia Europeană.
Dans pe muchie de cuţit
Anul trecut, în luna decembrie, Finanţele au avut de finanţat un deficit bugetar de 22 de miliarde de lei şi încă 12 miliarde de lei rambursarea principalului. Sunt 34 de miliarde de lei.
"Şi atunci", relatează analistul economic, "au împrumutat 7 miliarde de lei din piaţă (că atât au putut), şi au mai luat încă 21 de miliarde de lei de la Trezorerie – ce au mai împrumutat cu Titlurile Tezaur şi Titlurile Fidelis".
"În condiţiile acestea, datoria pe ESA, ca pondere în PIB, cum le place lor, a rămas la 47,2%. Mai mică decât cu un an înainte, când a fost 48,1%, ca pondere în PIB", spune Sorin Dinu.
Şmecheria e că diferenţa dintre soldul la decembrie 2022 şi cel la decembrie 2021 este de vreo 90 de miliarde de lei. Ponderea în PIB depinde de rata inflaţiei.
Dacă ai inflaţie şi PIB-ul are rată de creştere mai mare decât cea a datoriei, ponderea scade în PIB. Ceea ce nu înseamnă că eşti mai bun. E un joc pe muchie de cuţit.
Rollover
Având în vedere că eşti încontinuu pe deficit, tu eşti într-un ritm continuu de refinanţare. Este şi un risc de rată a dobânzii. Şi atunci, Finanţele au ajuns să se împrumute la Trezoreria Statului.
Cât sunt împrumuturile la Trezorie? "Au ajuns", explică Dinu, "faţă de anul 2019, când erau 59 de miliarde de lei soldul, la 105 miliarde de lei, în anul 2022".
În ianuarie 2023, Finanţele au împrumutat foarte mulţi bani. Vreo 40 de miliarde de lei. De ce? Pentru că au trebuit să dea înapoi, la Trezorerie, 35 de miliarde de lei.
"Astfel, au fost nevoiţi să aducă la lumină acea parte a datoriei care este ascunsă în mecanismul ESA" şi e vizibilă pe cash, adică în metodologia româească, spune expertul. Este un mecanism de rollover, adică de rostogolire continuă a datoriei.
Artificii fiscale
Finanţele lucrează în prezent cu două artificii fiscale, susţine specialistul. "Împrumuturile la Trezorerie, care se consolidează pe ESA şi nu apar. Din punctul meu de vedere, faptul că au fost nevoiţi să dea înapoi vreo 35 de miliarde de lei, în ianuarie anul acesta, artaă că au tras de la Trezorerie maximumul de bani posibil", afirmă Dinu.
"Trezoreria, într-un fel, funcţionează ca o bancă", continuă acesta, explicând: "Într-o parte sunt conturile deponenţilor, inclusiv contul Comisiei Europene, iar în cealaltă sunt activele, care trebuie să fie în lei".
Numai că spre 99% din conturile pe active este formată din finanţarea deficitului bugetar. Or, pentru că la ESA se consolidează toate entităţile, toată această poveste se închide şi nu se vede în ESA. O şmecherie.
Pe ESA nu se vede
Finanţele pot să aibă un sold de împrumut, pe Trezorerie, de 100 de miliarde de lei, dar pe ESA nu se vede, nu apare aici decât o datorie de 47,2%.
Dacă ar apărea şi suta aceasta de miliarde, ar însemna încă 8% - 10% din PIB. Adică peste 55%, chiar şi cu tot cu artificiul cu supraestimarea creşterii PIB, pe anul acesta.
Concluzia? "Finanţele jonglează şi vor jongla în continuare cu datoria. În fiecare lună, trebuie să-şi finanţeze deficitul lunar, plus rambursarea principalului datoriei. Aici, intervine rostogolirea principalului datoriei publice". Acel rollover, despre care am pomenit mai sus.
Dai în calul care trage
Majoritatea datoriei publice interne e susţinută de bănci şi de fondurile de pensii, care împrumută statul român mereu, atrage atenţia Dinu. Băncile sunt puse într-o situaţie foarte neplăcută: au peste 22% - 23% din active expunere pe titluri de stat.
Să ne amintim atacul recent asupra a două bănci sistemice, BCR şi Raiffeisen. Să ne aducem aminte de încercările şi atacurile repetate asupra fondurilor private de pensii (Pilonul II, a cărui desfiinţare s-a încercat acum câţiva ani).
Cum e să dai în actorul economic care trage, face bussines, are profit şi te mai şi împrumută la greu, pentru ca tu să faci, cu banii pe care ţi-i dă el, jonglerii fiscal-bugetare?
