BAT, JTI, PMI și Imperial Tobacco, care reprezintă circa 95% din piață, au investit până acum în România circa 1,8 miliarde de euro și virează anual la buget aproximativ 4 miliarde de euro, însemnând accize, TVA și alte taxe și impozite.
Conform datelor INS, exporturile de produse din tutun au fost în 2022 de 1,48 miliarde euro, iar importurile de 375 milioane euro, de unde rezultă 1,1 miliarde euro contribuție pozitivă la balanța de plăți. Iar ultimele date INS confirmă trendul pe primele cinci luni ale anului, exporturile de țigarete și produse din tutun încălzit sunt printre cele care au crescut cel mai mult.
Impactul sectorului tutunului în economia României, fără a lua în calcul investițiile, este de 1,77% din PIB.
Potrivit Eurostat, România, cu trei mari fabrici, este al doilea mare producător de produse din tutun din UE, la egalitate cu Germania.
Anul trecut a intrat în vigoare cel de-al cincilea calendar de majorare a accizelor pentru toate produsele din tutun și cu nicotină, pentru perioada 2022-2026.
Prima majorare, conform calendarului, a avut loc în august 2022, iar a doua la 1 aprilie 2023. Într-un singur an, acciza a crescut cu 11% - 62 de lei, de la 565 la 626 lei. O nouă creștere ar fi a treia într-un singur an!
Nerespectarea calendarului de majorare a accizelor la tutun va duce la creșterea pieței negre și va pune în pericol investițiile și contribuțiile la buget.
Din experiențele anterioare, când calendarele succesive, instituite înainte de aderarea la UE (începând cu anul 2002), nu au fost respectate, contrabanda a crescut abrupt, piața legală a scăzut, iar bugetul a fost prejudiciat. Vârfurile s-au înregistrat în 2006, 2010, 2014.
Ca urmare, companiile atrag atenția că nerespectarea calendarului de majorare a accizelor, asumat de coaliția de guvernare în 2022, va duce la creșterea pieței negre, punând în pericol investițiile în derulare, contribuțiile la buget și, nu în ultimul rând, aderarea României la Schengen.
„Reprezentăm companii care investesc sute de milioane de euro în România, produc în cea mai mare parte pentru export, angajează mii de români și plătesc miliarde de euro taxe în fiecare an în această țară.
Și ne dorim să continuăm să fim toate aceste lucruri. Dar pentru a reuși avem nevoie de predictibilitate fiscală și stabilitate legislativă, nu de schimbări făcute peste noapte care vor afecta atât cei 5 milioane de consumatori români, cât și încrederea mediului de afaceri”, a declarat Ileana Dumitru, Director juridic și relații publice, Aria Europa
de Sud – Est din cadrul BAT.
„Cum am mai spus și altă dată, tutunul, deși sector strategic pentru economie, rămâne pedepsitul de serviciu de fiecare dată când este nevoie de sume suplimentare la buget.
Dacă intenția Guvernului este de a aduce accizele pe tutun la media din UE, atunci ar trebui să crească și puterea de cumpărare la media europeană.
Românii au o putere de cumpărare cu 51% sub această medie, conform GfK Purchasing Power Europe 2022.
De asemenea, presupunând că am ajunge la nivelul dorit de autorități, ne întrebăm cu profundă îngrijorare, ce va urma - o nouă majorare, peste medie? Lipsa de predictibilitate este cel mai mare dușman al unei afaceri.
În 2010, după ce acciza a crescut neplanificat cu peste 50% în mai puțin de nouă luni, contrabanda a depășit 36%! Au fost stopate investiții, concediați oameni, iar bugetul a fost prejudiciat cu un miliard de euro. Ca și în trecut, intențiile anunțate în prezent denotă incoerență, lipsă de viziune și calcul contabil făcut pe genunchi”, a adăugat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI România, Moldova și Bulgaria.
„România riscă să piardă progresele semnificative înregistrate în lupta cu traficul ilicit. Dacă anul trecut, țara noastră a înregistrat un minim istoric al pieței negre de țigarete, o creștere bruscă a taxelor va duce la explozia acestui fenomen.
La ce poate duce o politică de creștere agresivă a accizelor putem vedea în cazul Franței, care s-a confruntat anul trecut cu un nivel-record al traficului ilicit de țigarete, care a ajuns la 39%.
Situația României este însă mult mai complexă: avem de apărat peste 2.000 de km de frontieră externă a UE, în condițiile unui război la granițe. Creşterea crimei organizate reprezintă un pericol real la adresa siguranţei naţionale, iar nivelul traficului ilicit vorbește implicit despre siguranța granițelor, în perspectiva aderării României la Schengen.
Eforturile autorităților pentru combaterea comerțului ilegal, sprijinite și de companiile de tutun, ar putea fi anulate
de o politică fiscală impredictibilă.”, a declarat la rândul său Dragoș Bucurenci, Director External Affairs, Philip Morris România.
„În momentul de față, se află în diverse etape de dezbatere nu mai puțin de nouă inițiative legislative anti-tutun.
Acest sector strategic pentru economia României este demonizat permanent, deși suntem al doilea mare contribuabil la bugetul statului. Tutunul a devenit inamicul public numărul unu, dar și vacă de muls ori de câte ori e nevoie de bani în plus.
La toate acestea se adaugă acum intenția de schimbare peste noapte a unui calendar stabilit în urmă cu doar un an și care a produs deja două creșteri. Atragem atenția că mărirea taxelor nu reprezintă o metodă de reducere a consumului de tutun, așa cum se vehiculează și nici nu garantează creșterea încasărilor la buget.
Consumatorii se vor orienta rapid către oferta de pe piața neagră, cu consecințele grave deja știute: prejudicierea bugetului și alimentarea crimei organizate”, a precizat Adrian Pirău, Market Manager, Imperial Tobacco Distribution Romania.
Conform ultimului studiu al companiei independente de cercetare Novel, față de media de 7,1% de anul trecut,
contrabanda a intrat pe trend de creștere, situându-se în mai la 8,2% din totalul consumului. Ceea ce înseamnă
pierderi anualizate la buget de 350 milioane de euro.
