România este printre țările cel mai puțin dependente de gazul rusesc și are soluții de rezervă în situația în care Vladimir Putin va stopa livările. 

Citește și: Ionuț și Doinița Dolănescu, Axinte și Jean de la Craiova, în clubul interlopilor români din Milano

România produce 80% din gazele pe care le consumă, diferența de 20% fiind importată din Rusia. 

Citește și: Cum a plătit interlopul Oiță un asasin ca să-i ucidă partenerul ce nu voia să investească în cocaină

În comparație, Bulgaria importă 90% din necesarul de gaze din Rusia, Austria, Cehia, Slovacia, Serbia importă peste 80%, Ungaria - 70%, Germania - 55%.

Citește și: Prețurile carburanților sunt în continuare nejustificat de mari, după specula de luna trecută

"Statul român nu are contract cu Gazprom și nici companiile private, ci există intermediari ai Gazprom care vând gaze în România în euro, iar aceste contracte se discută la nivelul companiilor, nu la nivelul statului român, a spus ministrul Energiei, Virgil Popescu.

În plus, România are cantități mari de gaze naturale neexploatate în Marea Neagră și capacitatea de a produce, de asemenea, gaze de șist. 

Care sunt soluțiile pe termen scurt

Planificarea strategiei României trebuie să se bazeze în principal pe reducerea consumului și mai puțin pe diversificarea surselor de producție și import de gaze. Pe lângă contextul geopolitic nefavorabil din Marea Neagră, o eventuală demarare a producției din apele de mari adâncimi ar necesita 5-6 ani prealabili de dezvoltare. Excepție face zăcământul de apă mică Midia, care ar putea deveni operațional în următoarele luni, dar volumul scontat al producției anuale este insuficient. Surse alternative de import pot deveni disponibile în cantități limitate prin conectarea la Coridorul Sudic (TANAP-TAP) și accesul la importuri de gaz natural lichefiat ale altor state, conform Hotnews. 

În această situație, imperativul de termen scurt al siguranței livrărilor de gaze trebuie armonizat cu politicile energetice și climatice ale UE, care presupun reducerea consumului de combustibili fosili, inclusiv de gaze naturale. Consumul de energie României a scăzut deja cu peste 50% față de 1990, ajungând la un total de 113 TWh în 2020. Consumul casnic, în special pentru încălzirea locuințelor, este singurul care a înregistrat o creștere, ajungând la 41 TWh în 2020.

La nivel european, principala alternativă la gazul rusesc, pe termen scurt și mediu, este gazul natural lichefiat (GNL), în principal din SUA, dar majoritatea instalațiilor de regazificare necesare sunt în partea de vest a UE.

Astfel, în timp ce Spania are șapte stații de regazificare, multe dintre țările din centru și estul Europei, inclusiv Germania, nu au și încă nu le construiesc, deoarece primesc gaz rusesc în principal prin gazoducte.

"Expunerea este foarte neuniformă în rândul țărilor și „nu e exclus ca unele dintre ele să intre în recesiune” dacă nu mai primesc gazul rusesc, fie din cauza unui eventual embargo european asupra Moscovei, fie pentru că Kremlinul ar decide să întrerupă exporturile către Bătrânul Continent", spune EFE Artem Kochnev, economist la WIIW.