România are cea mai mare economie subterană din UE, estimată la 13,1% din PIB, în anul 2023, adică în jur de 45,6 miliarde de euro. Oricum, economia subterană a României este astfel de foarte mult timp.
Studiile estimau în anii 90 că munca la negru era pe atunci cam 45%. Deși în scădere față de anii anteriori, nivelul economiei subterane, revenind, rămâne ridicat. Principalele cauze sunt evaziunea fiscală, plățile în numerar și birocrația arborescentă din insituţii.
Țara noastră continuă să dețină un record negativ în UE: cea mai mare pondere a economiei subterane, estimată la 13,1% din PIB, în anul 2023, potrivit celui mai recent raport publicat de compania de consultanță EY.
De ce suntem mai săraci când economia neagră este puternică? Cât s-a redus în ultimii zece ani?
La un PIB din ultimii doi ani, rezultă că economia subterană sau paralelă s-ar ridicat la 228 de miliarde de lei sau 45,6 miliarde de euro. Acestea ar fi pierderile la bugetul de stat suferite de România.
Deși valoarea a scăzut semnificativ în ultimele două decenii, acest fenomen rămâne o vulnerabilitate cronică a economiei românești – cu efecte directe asupra bugetului public, a investițiilor și a încrederii în instituțiile statului.
Nivelul din 2023 apropie România de țări precum Rusia, cu o pondere similară a economiei informale, și contrastează puternic cu media Europei de Vest, acolo unde economiile subterane sunt printre cele mai mici din lume.
Citeşte şi: Lovitură de bumerang după ce Trump a pus taxe pentru Mexic și Canada. Bursa se prăbușește în SUA
Raportul EY remarcă totuși o tendință pozitivă: economia subterană a României s-a redus cu 6,4 puncte procentuale din PIB în ultimii zece ani, de trei ori mai rapid decât media globală. Dacă luăm ca reper anul 2000, scăderea este și mai spectaculoasă – 13,1 puncte procentuale.
Cu toate acestea, România rămâne la coada clasamentului european, în contextul în care media globală a economiei subterane era de 11,8% în 2023, iar majoritatea țărilor UE se situează sub acest prag.
Un alt studiu al companiei de consultanţă Kearney estimează că România pierde anual din economia subterană 80 de miliarde de lei, adică aproape 16 miliarde de euro. La nivel global, 119 dintre cele 131 de țări analizate de EY au înregistrat progrese în reducerea economiei informale între 2000 și 2023.
Citeşte şi: Cine o plătește pe Anca Alexandrescu? La Fisc declară doar 5738 lei pe lună, de la doi moguli penali
Cele mai ridicate niveluri ale economiei subterane se înregistrează în Africa și Asia de Sud, regiuni unde populațiile se confruntă cu lipsa alternativelor formale de angajare și un grad redus de digitalizare a statului.
Economia subterană cuprinde toate activitățile economice care nu sunt raportate autorităților fiscale. Aceasta include atât activități desfășurate de firme înregistrate, dar care ascund venituri, cât și afaceri complet nedeclarate.
Consecințele sunt multiple și profunde: economia subterană contribuie la așa-numitul tax gap – decalajul dintre taxele datorate și cele efectiv colectate – ceea ce afectează direct finanțarea serviciilor publice, cum ar fi Sănătatea, Educația sau Infrastructura, conform Termene.ro.
Citeşte şi: Ce taxe plătești dacă ai microîntreprindere sau IMM. Ce s-a schimbat și ce va urma anul viitor
Aşadar, dacă ai venituri mai mici la buget, apare deficit bugetar. România, acum, este pe deficit bugetar excesiv. Nimeni nu poate calcula exact care sunt taxele şi impozitele ce ar veni la buget din 45 de mmiliarde de euro, dar este evident că suma e considerabilă.
În plus, pe termen lung, economia neagră generează concurență neloială, descurajează investițiile și erodează încrederea în instituțiile economice și fiscale. În funcție de țară, pierderile fiscale din cauza economiei informale pot varia între 0,2% și 5,1% din PIB.
Femeie care nu are ce mânca, din cauza sărăciei - Foto: FreePik/CC0
Principalele taxe afectate sunt TVA-ul și impozitul pe venit, iar principalul mijloc prin care aceste activități se desfășoară rămâne numerarul, care face dificilă urmărirea tranzacțiilor.
