Informația apare în aportul săptămânal al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), „Tendințe și riscuri pe piețele financiare locale și internaționale”.
Potrivit celor mai recente date ale ESRB (European Systemic Risk Board) care analizează riscurile față de stabilitatea economică și financiară ale unui potențial val de insolvențe, în cele mai multe state membre, nivelurile datoriilor corporative au crescut cu mai multe procente comparativ cu nivelurile pre-COVID-19. Majorarea datoriilor induce riscul unui val de insolvențe și al unei redresări economice lente.
Citește și: Gruia Stoica acuză: condamnat după ce a blocat traficul de țigări controlat de soțul ex-șefei DIICOT
În acest context, Președintele Autorității de Supraveghere Financiară, Nicu Marcu arată că „Autoritatea este extrem de atentă la riscurile semnalate, iar acțiunile noastre de supraveghere și control au tocmai scopul asigurării stabilității piețelor pe care le supraveghem și al corectării practicilor care pot ascunde deficit de solvabilitate la unii operatori din piață. Acolo unde semnalăm deficiențe, impunem măsuri de redresare financiară, iar dacă acestea nu sunt respectate, venim cu sancțiuni oricât de dure va fi necesar”.
Creșterea insolvențelor companiilor, o problemă gravă
În materialul ESRB, citat de Raportul săptămânal al ASF, se arată că guvernele trebuie să consolideze politicile de sprijin pentru a evita impactul destabilizator al insolvențelor. Prioritatea statelor membre este să creeze condițiile potrivite pentru restructurarea eficientă a datoriilor. Schimbările recente ale Cadrului temporar de ajutor de stat al Comisiei Europene permit guvernelor să convertească împrumuturile publice și garanțiile în granturi pentru a ajuta companiile să reziste efectelor negative ale pandemiei. Guvernele pot folosi astfel de măsuri pentru a contribui la restructurarea datoriilor, oferind în același timp stimulente de restructurare creditorilor privați și mai ales băncilor, pentru a pune companiile pe o bază financiară solidă, prin valorificarea expertizei sectorului financiar în evaluarea viabilității afacerilor. Pentru a evita hazardul moral, este important să se asigure armonizarea între interesele autorităților publice și cele ale băncilor, atunci când sunt restructurate datoriile companiilor.
Citește și: Interlopul Mircea Nebunu ar putea face 9 ani de închisoare după ce a condus fără permis
În plus, trebuie folosite sau dezvoltate, în cazul în care nu există, proceduri de insolvență eficiente pentru companiile care nu mai sunt viabile în etapa post-COVID. Politicile trebuie orientate către reconstrucția economiei și dinamizarea adaptării la schimbările structurale față de încercarea de a prezerva economia ante-pandemie.
Raportul săptămânal al ASF „Tendințe și riscuri pe piețele financiare locale și internaționale” poate fi accesat aici.
