Decizia privind mecanismul de plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale va fi luată în Guvern și ne așteptăm ca până la finalul săptămânii viitoare să avem o decizie finală, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Guvernul va decide plafonarea prețurilor la energie: Ce măsuri vor proteja gospodăriile românilor
'Așa cum am declarat de la început, decizia privind mecanismul de plafonare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale va fi luată în Guvern după adoptarea bugetului, în baza scenariilor discutate și analizate încă de la mijlocul anului trecut.
Citește și: Facturile la energie s-ar putea tripla. Ce spune Burduja despre acest scenariu?
Deci, ne așteptăm ca până la finalul săptămânii viitoare să avem o decizie finală. Un lucru este cert, scopul nostru este să ne asigurăm că fiecare familie are acces la energie la un preț acceptabil, în măsura necesară pentru stabilitatea bugetelor familiilor și fără a deveni o povară pentru gospodării și mediul economic românesc', a scris Burduja marți, pe pagina sa de Facebook.
Citeşte şi: 2.000.000 de români primesc ajutor pentru factura la energie. Câți bani le intră pe card
Ministrul Energiei a reamintit că sunt mai multe scenarii, printre care extinderea actualului mecanism pe o perioadă tranzitorie (scenariul de bază) sau direcționarea măsurilor de sprijin preponderent către consumatorii vulnerabili, sub forma cardurilor de energie, lucru detaliat și în programul de guvernare.
Burduja a precizat, însă, că nu s-a luat nicio decizie cu privire la cardurile de energie.
'În ultima perioadă au apărut informații în spațiul public despre cardurile de energie care ar urma să fie distribuite în 2025. Este important să clarific situația: nu s-a luat nicio decizie oficială în această privință. Este important să analizăm de zece ori și să luăm cea mai bună decizie.
Știu că nerăbdarea este mare și vă asigur că lucrăm aplicat, pe modele complexe, pentru a identifica cea mai bună soluție.
Un lucru este cert: în acest moment știm care sunt scenariile dintre care trebuie să alegem varianta cea mai potrivită pentru a păstra un echilibru între bugetul de stat și gradul de suportabilitate al consumatorilor și al participanților la piață. Ele vor fi discutate cu toate entitățile relevante din sector, iar o decizie se va lua în Guvern și va fi comunicată public, clar și răspicat', a mai arătat sursa citată.
Burduja a subliniat, totodată, că se are în vedere restabilirea funcționării normale a pieței libere, într-o manieră rațională și graduală, astfel încât să fie evitate dinamicile bruște ale facturilor la energie.
Acesta a explicat că pe piața de energie încă este o situație instabilă iar prețul gazelor a crescut în ultima perioadă pe principalele burse, urmare a tensiunilor geopolitice din regiune, a deciziilor Federației Ruse și a gradului de înmagazinare la nivelul întregii Uniuni Europene.
'Polonia, de exemplu, a prelungit mecanismul de plafonare a prețurilor la energie până la 30 septembrie 2025. Și noi trebuie să răspundem în mod continuu la schimbările care au loc pe piață și să luăm deciziile corecte cu privire la formele de sprijin suplimentar pentru consumatorii de energie.
Subliniez încă o dată că mecanismul actual a făcut ca românii să plătească printre cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană.
Plătim al 4-lea cel mai mic preț la energie electrică și al 5-lea cel mai mic la gaze naturale, pe datele Eurostat. Soluția corectă - singura - pentru prețuri mai mici în facturi este creșterea capacității de producție energie electrică și gaz în România.
De aceea am lansat cel mai ambițios plan de investiții de după 1989, cu peste 14 miliarde euro fonduri europene atrase pentru sistemul energetic național.
Fiecare MW nou înseamnă o șansă mai mare pentru facturi mai mici pentru români și pentru companiile românești. Efectele pozitive ale acestor proiecte se vor simți în anii ce vor urma', a mai susținut Sebastian Burduja.
Legea bugetului de stat pe anul 2025 a fost publicată luni în Monitorul Oficial. Bugetul Ministerului Energiei beneficiază de o creștere de aproximativ 150% față de anul trecut, cei mai mulți bani fiind alocați pentru finanțarea investițiilor din Fondul pentru modernizare și PNRR.
