După ce a vizitat România, delegaţia FMI, în frunte cu şeful Misiunii FMI în România, vorbeşte despre tranziţia spre o economie verde.
Ultima dintre cele patru măsuri-cheie pe care Fondul le consideră necesare a fi luate este "utilizarea politicii fiscale pentru a promova utilizarea eficientă a energiei și, mai larg, pentru a promova tranziția către o economie neutră, din punctul de vedere al emisiilor de carbon".
Haos pe piaţa Energiei
Newsweek a scris recent despre faptul că românii produc cu fotovoltaice de 1,5 ori mai mult decât Centrala Nuclearo-Electrică de la Cernavodă. Lucrurile stau foarte simplu: oamenii au descoperit un mod avantajos de a câştiga bani, pe fonduri europene.
Potrivit ultimului raport al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), cu privire la energia electrică produsă de capacități electrice din surse regenerabile, aparținând prosumatorilor, până la data de 31 iulie 2023, numărul de prosumatori racordaţi la reţelele electrice de distribuţie, pentru prosumatorii racordați la rețeaua electrică proprie, conform raportărilor primite de la operatorii de distribuție și aflate în evidența DGSRCET, a ajuns la 84.733.
Citeşte şi: Românii cu panouri fotovoltaice produc curent cât 1,5 reactoare de la Cernavodă. Top-ul pe județe
Pe de altă parte, ANRE pare deranjată de faptul că prosumatorii dau în Sistemul Energetic Naţional cu curent electric, plângându-se că prosumatorii produc salturi de tensiune, în reţea.
Anume, dacă pe o linie de tensiune, spun experţii, sunt cinci prosumatori, care produc în plus faţă de ce consumă casnic câte 10 kW pe lună, salturile de tensiuni pot afecta reţeaua.
În loc să investească în regulatoare de tensiune, în Sistemul Energetic Naţional, şi în acumulatoare de capacitate mare, prin Transelectrica (soluţie oricum discutabilă), responsabilii de la ANRE şi cei guvernamentali vor să impună limitări de diferite tipuri.
Citeşte şi: FMI cere consolidare fiscală. Este nevoie de reforme mai pronunţate şi previzibile
De exemplu, a apărut o idee ca prosumatorii cu surplus să doneze acest surplus de energie produs celor ce au nevoie. Nu se ştie însă cum se rezolvă problema regulatoarelor, ce reprezintă o investiţie.
Un regulator de joasă tensiune, fie şi pentru un vehicul costă între 330 de dolari şi 450 de euro, pe piaţa occidentală. Este evident că unul pentru o reţea electrică, de joasă de tensiune, ori pentru bara de înaltă tensiune, costă considerabil.
Investiţia ar fi normal să fie realizată de statul român, prin Transelectrica. Înainte de explozia fotovoltaicelor, experţii vorbeau despre vremurile când vom avea aşa de multă energie verde, că vom deveni exportator net.
Care este situaţia acum?
"Este haos total în piața de energie", spune Cristian Păun, profesor la ASE. "Producția de energie verde se realizează în totalitate de către sectorul privat. A explodat pur și simplu", explică acesta.
El crede că statul începe să piardă controlul "și nu îi mai convine asta. Companiile de stat din Energie au obținut sume importante pentru bugetul de stat", iar "energia verde le diminuează".
În plus, românii își câștigă o independență de stat "care devine periculoasă pentru etatiștii de la noi. Și atunci normal că nu văd cu ochi buni și sabotează cum pot dezvoltarea naturală a acestei piețe", afirmă Păun.
Citeşte şi: Popescu la finalizarea interconectorului Grecia - Bulgaria: energia nu va mai fi formă de șantaj
"Își dau cu stângul în dreptul, pentru că, obligați de UE, trebuie să-și subvenționeze și să susțină cu fonduri europene acest sector", spune expertul.
Dar ce va urma?
"Nu mă aștept", explică Cristian Păun, "să vedem lucruri bune în perioada următoare. Nimeni nu mai vorbește despre privatizarea companiilor de stat din Energie (inclusiv gaz). Dimpotrivă, nu mai știu cum să facă să întărească monopolul statului în domeniu și să îl folosească drept stabilizator fiscal".