Oficialii Ministerului Apărării Naționale (MApN) au răspuns unei solicitări a Newsweek România legate de stadiul livrării și operaționalizării sistemelor Himars cumpărare de România printr-un contract cu Guvernul SUA pe fondul îngrijorărilor iscate de declarațiile publice făcute de oficialii administrației Trump legate de livrarea de echipamente militare aliaților Americii.
Citește și: Sistemul antiaerian Patriot a fost testat de Armata Română. 100 de militari au participat
Himars-urile, complet operaționale și cu muniție suficientă
Conform unui răspuns oficial al MApN pentru Newsweek România, americanii ne-au livrat toate echipamentele din sistemele Himars achiziționate, acestea sunt operaționale și fără restricții de utilizare și au muniție suficientă pentru anii următori:
Citește și: Armata Română face legea în zonă. Cu 80.000 de militari este peste Bulgaria sau Ungaria
“Până la această dată au fost livrate toate echipamentele majore din compunerea capabilităților HIMARS, urmând ca pe parcursul anului curent să se finalizeze livrarea unor echipamente de suport logistic și echipamente de comunicații pentru cel de-al treilea sistem.
În configurația actuală, sistemele HIMARS sunt operaționale, putând executa misiuni specifice, fără restricții sau autorizări din surse externe.
Echipamentele recepționate până în prezent au fost supuse verificărilor calitative specifice. Procesul de omologare a sistemului se va finaliza odată cu livrarea completă a echipamentelor de suport logistic și de comunicații pentru al treilea sistem, în anul 2025.
Muniția livrată până în prezent asigură capabilitatea operațională a structurii de forțe, iar cantitatea rămasă urmează să fie livrată în perioada 2025-2026, conform calendarului agreat cu Guvernul SUA”.
România a achiziționat în 2017 baza unui contract G2G (adică încheiat între guvernele celor două state) 54 de sisteme Himars pentru 1,25 miliarde de dolari.
Vezi mai jos comunicatul Guvernului SUA în care se anunța achiziția sistemelor Himars
Declarațiile președintelui SUA privind livrarea de echipamente militare au stârnit îngrijorare
Declarațiile președintelui SUA, Donald Trump, referitoare la vânzarea de echipamente militare către aliați au stârnit rumoare și îngrijorare în rândul unor state europene din cauza faptului că acestea aruncau o umbră de îndoială asupra posibilității ca cel care le achiziționează să le și poată folosi cum își dorește.
Trump a declarat că versiunea viitorului avion de vânătoare american F47 vândut aliaților va avea capabilități reduse “pentru că, cândva, aceștia nu vor mai fi aliații noștri”.
Această declarație a stârnit îngrijorări în capitalele occidentale de la Canada până la cele europene care au lansat apeluri pentru a redirecționa cheltuielile de apărare de la echipamentele militare americane către cele făcute de propriile industrii de apărare.
În mass-media au început să apară discuții despre un buton kill switch prin care guvernul SUA ar putea să aibă control complet pe echipamentele vândute peste hotare. La aceste temeri se adaugă cele referitoare la furnizarea de piese de schimb, update-uri de software sau schimbul de informații care ar putea face inoperabile echipamentele militare achiziționate de la producătorii americani.
România a cumpărat masiv echipamente militare de la americani
Pe lângă sistemele Himars, România a mai cumpărat de la producători americani prin intermediul unor contracte cu Guvernul SUA 7 sisteme Patriot, transportoare blindate Piranha 3 și 5, vehicule de asalt amfibii, tancuri Abrams, vehicule blindate JLTV, armamentul și modernizările pentru avioanele F16 cumpărate de la portughezi și de la norvegieni.
Recent, România a anunțat că a semnat contractul pentru achiziția a 32 de avioane multirol F 35 în valoare de 6,5 miliarde de dolari.
Conform unei investigații Newsweek România, achizițiile militare ale țării noastre din ultimii 15 ani s-au ridicat la circa 21 de miliarde de dolari din care 15 miliarde au fost luate prin negociere directă, restul prin licitații publice dar cu caracter restrâns. Vezi detalii AICI.
Majoritatea covârșitoare a echipamentelor militare au fost achiziționate de la producători americani și de aici neliniștea în rândul opiniei publice venită în urma declarațiilor recente ale oficialilor americani.
Politica noii administrații americane de a negocia cu Federația Rusă un acord de pace în războiul din Ucraina și acuzele adresate țărilor din UE că nu cheltuiesc suficient pe apărare a dus la o reacție rapidă a statelor europene care au anunțat un fond pentru apărare de 800 miliarde de Euro.
