Taxa sau impozitul pe cifra de afaceri este o soluţie folosită în mai multe ţări, în special pentru a impozita veniturile microîntreprinderilor, pentru că este o taxă mai simplă.
Citește și: Creșteri importante de taxe și impozite din 2024. Ce cheltuieli în plus îi așteaptă pe români
Ţările care folosesc metoda de taxare sunt atât unele din Europa, dar e şi cazul Africii de Sud sau al Kenyei. O taxă de 3% pe cifra de afaceri a fost introdusă în Kenya de exemplu, în anul 2007.
Ce state din lume au impozitul pe cifra de afaceri
Impozitul pe cifra de afaceri a fost introdus în Kenya, în anul 2007 (începând cu 1 ianuarie 2008), pentru a spori colectarea veniturilor, pentru a îmbunătăți administrarea fiscală și pentru a reduce costurile de conformitate și de colectare.
Impozitul pe cifra de afaceri a fost înlocuit ulterior cu impozitul pe venitul prezumtiv, care este altă ciudăţenie, prin Legea finanțelor din anul 2018. Ulterior, taxa pe cifra de afaceri a fost reintrodusă prin Legea finanțelor din anul 2019, începând cu 1 ianuarie 2020, conform companiei de audit Geoffrey Gitau & Co..
În Africa de Sud, impozitul pe cifra de afaceri a fost introdus ca un sistem simplificat, menit să faciliteze îndeplinirea obligațiilor fiscale, de către întreprinderile mici.
Pretoria a înlocuit cu impozitul pe cifra de afaceri următoarele impozite şi taxe: impozitul pe venit, TVA, impozitul provizoriu, impozitul pe câștigurile de capital și impozitul pe dividende, pentru întreprinderile mici cu o cifră de afaceri anuală eligibilă de până la 1 milion de dolari, conform South African Revenue Service.
Citeşte şi: SIMULARE Șase bănci din România, impozitate cu 1.000.000.000 lei. 283 milioane doar de la BCR
Având probleme cu colectarea taxelor şi impozitelor, din diverse cauze, aceste state au revenit la un sistem autarhic de impozitare, afectându-şi singure mediul de business.
Spre deosebire de Africa de Sud sau Kenya, România are o lume a afacerilor edificată cu dificultate care, prin informatizarea Fiscului, ar putea să colecteze mai mult – şi ANAF a reuşit să colecteze mai mult, după intrarea în UE, în anul 2007.
Dar, în loc să o facă, politicienii preferă să tragă de la firme impozitul pe cifra de afaceri, afectând mediul de afaceri şi în primul rând companiile multinaţionale.
Citeşte şi: Impozitul pe cifra de afaceri al Guvernului Ciolacu, un TVA pe steroizi. Inflația, crescută cu 1-2%
În Irlanda, taxa pe cifra de afaceri a fost aplicată înainte de introducerea taxei pe valoarea adăugată (TVA). Atunci a fost eliminată, întrucât Comisia Europeană consideră că nu pot exista atât taxa pe cifra de afaceri, cât şi TVA, explică analistul economic Sorin Dinu.
Acesta este un lucru interesant: s-ar putea ca Comisia Europeană să ne ceară să alegem între acest impozit şi sistemul european de folosire a TVA.
Taxa pe cifra de afaceri este de fapt o taxă pe vânzări, spune Dinu. Ceva asemănător există în mai multe state, precum Statele Unite, unde nu există TVA. Dar SUA au un alt sistem, bazat pe impozitul pe consum.
Citeşte şi: Gabriel Biriș, despre noul impozit minim pe cifra de afaceri: „Va lovi sever sectorul energetic”
Înainte, pe timpul regimului comunist, aminteşte expertul, în România exista așa-zisul impozit pe circulația mărfurilor (ICM), care se plătea pe fiecare treaptă de procesare și nu era deducibil. De fapt, aceasta e diferența între taxa pe vânzări şi TVA.
Taxa pe vânzări este, istoric vorbind, foarte veche. Odată cu centralizarea statului și cu nevoia de suplimentare de bani aduşi la stat, monarhiile aplicau o taxă indirectă pe vânzări, ca să facă rost de monetar.
Dezastru în Ungaria
Această politică, în Europa, spune Sorin Dinu, dusă la nivel de stat, este specifică Ungariei. În general, este vorba despre statele care au o abordare legată de un regim autoritar, cum sunt regimurile lui Recep Tayyip Erdoğan sau Viktor Orban.
"Scopul este de a face rost de bani, a face rost de resurse bugetare, pentru a fi utilizate fie pentru a susține o anumită clientelă politică, cu un sistem feudal aproape, ca orice regim autoritar, fie pentru a redistribui aceste sume, ca un fel de plată pentru voturi", explică analistul economic.
Acum, în vremurile mai moderne, avem un vecin al nostru care o aplică foarte convins, e vorba de Ungaria, inclusiv pentru partea de multinaționale.
Majoritatea celor mai mari comercianți cu amănuntul din Ungaria au suferit pierderi în anul 2022, deoarece criza energetică, taxa pe cifra de afaceri și alte măsuri guvernamentale, cum ar fi plafonarea obligatorie a prețurilor, le-au afectat negativ funcționarea, conform IntelliNews.
Cei mai mari șase retaileri (Lidl, Spar, Tesco, Auchan, Aldi şi Penny) au plătit în total 130 de miliarde de forinţi (adică 351 de milioane de euro) în taxe suplimentare la buget, confruntându-se cu o creștere bruscă a costurilor cu energia și cu forța de muncă.
Guvernul ungar a majorat taxa extraordinară pentru comercianții cu amănuntul, anul acesta. La o cifră de afaceri anuală de peste 500 de milioane de forinţi, taxa a crescut de la 0,1% la 0,15%, iar la firmele cu venituri între 30 și 100 de miliarde de forinţi a crescut de la 0,4%, la 1%.
Guvernul a stabilit inițial o rată de 2,5%, la vânzările nete de peste 100 de miliarde de forinţi, care a fost ridicată ulterior la 2,7% și 4,1%, anul acesta.
Are impact în preţul final al bunurilor şi serviciilor
"O taxă pe vânzări are păcatul că ea, de fapt, se cumulează, pentru că nu este deducibilă. Deci, taxa pe vânzări, odată ce e plătită, o să se adauge la costul sau la prețul mărfurilor care se prelucrează pe o treaptă sau alta a ciclului economic", explică Sorin Dinu.
"Ea are un impact similar TVA doar dacă este considerată o taxă pe vânzările finale. Dacă e inclusă în procesul de producție, pe lanţul de valoare, nu are alt rol decât să schimbe prețurile relative și atunci s-ar putea să avem și alte efecte negative, raportat la cum arată competitivitatea diverselor companii. Bineînțeles, este vorba despre prețul final al bunurilor vândute", detaliază Dinu.
Pe de altă parte, taxa pe cifra de afaceri nu ține cont de nici un fel de cheltuială pentru investiții. Practic, pe outputul generat, se plătește un impozit. Acum, în România, au stabilit o cifră de afaceri ajustată, după discuții, în care se elimină accizele, spune analistul economic.
În teoria economică, accizele au fost iniţial un fel de taxă, al cărei rost teoretic era să reducă consumul de produse considerate ca având efecte negative.
Cost suplimentar
Cum este consumul de energie. Acciza pe energie a fost introdusă tocmai în ideea de a creşte eficiența energetică și, prin semnalul dat în piață, consumatorii să-şi schimbe comportamentul, consumând mai puţin. Acest lucru este valabil şi pentru alcool, ţigări și alte produse. Creşte preţul, scade consumul.
Revenind, a mai fost eliminată acum din calculul cifrei de afaceri amortizarea, în ideea că se protejează investițiile, adică se protejează recuperarea de capital. Dar, în esență, taxa pe vânzări este un cost suplimentar, care de fapt nu aduce nici un beneficiu, în cele din urmă.
Majorează prețurile, dacă compania nu dorește să o integreze, adică s-o internalizeze, și, dacă poate s-o transfere către beneficiarii produselor sale, în lanț, va genera inflaţie. Cât de mare va fi aceasta, depinde de cât de mare e lanţul căruia i se aplică această suprataxă, atrage atenţia Sorin Dinu.
Citește și: Marcel Boloş: Impozitul pe proprietate, cartoful fierbinte din coaliţia de guvernare
Așa cum s-ar întâmpla şi cu suprataxa pe energie, suprataxa pe profiturile băncilor, care sunt mai mari ori mai mici, sunt inechități, dar trebuie să ținem cont că în România profiturile sunt mai mari, pentru că și riscurile pe care şi le asumă afacerile sunt şi ele mai mari. Deci, cu alte cuvinte, statul își pune o taxă pentru propria sa ineficiență.
Carburanţii auto se vor scumpi
De notat că, în acest moment, liderul pieţei bancare este Banca Transilvania. Iniţial o mică bancă, aceasta a crescut sustenabil lansând succesiv emisii de acţiuni pe piaţa de capital. BT va fi cea mai afectată bancă. În discursul public, politicienii vorbesc despre firmele străine, dar dintre bănci cea mai afectată este o bancă românească.
La OMV Petrom, taxa suplimentară se va duce în costuri, prevesteşte Dinu.
Citește și: VIDEO Marcel Boloş: Impozitul de 1% pe cifra de afaceri pentru bănci nu va scumpi creditele
"Pentru că se va duce în costuri, trebuie să înțelegem un alt principiu, care este adecvat economiei de piaţă: toate companiile acestea multinaţionale, despre care vorbim, sunt listate într-un fel sau altul la Bursă. Valoarea companiilor, la Bursă, la limită, depinde de valoarea creată pentru acționari. Deci, în momentul când pui o taxă suplimentară, generez un profit mai mic", explică expertul.
Prin urmare, și pretul acțiunilor poate să scadă. După aceea, este un efect diferit, legat de ceea ce discutăm noi, "că tot facem mare caz de aşa-zisele facilități fiscale. În ce privește Petrom, s-ar putea ca această taxă să o regăsim în prețul benzinei și al motorinei. Adică, o să se scumpească benzina și motorina. În general, carburanții auto", explică Dinu.
Se aude din nou că vor să introducă acea reducere cu 50 de bani. "Adică, cu alte cuvinte, iau bani pe o parte și îi dau pe partea cealaltă. Deci, impactul, în afară de a genera oarece venituri pentru bugetul public, nu este al unui mare avantaj economic", crede Sorin Dinu.
Facilităţile merită
Facilitățile fiscale despre care s-a discutat intens în ultimul timp, pe de altă parte, pentru investiții, au rolul de a îndemna un afacerist să investească bani pe teritoriul pe care i se acordă facilități, întrucât aceasta acoperă o diferență de randament între investiția făcută, raportat la alt teritoriu.
Facilitatea fiscală nu-ţi va aduce o investiţie nouă decât în momentul în care acea investiţie poate fi profitabilă şi pe teritoriul care acordă facilitatea. Şi atunci tu vrei neapărat investiţia aceea, pentru că va avea un impact major în economie.
Pe o analiză cost-beneficiu, faptul că acel investitor investește la tine în țară dă de lucru la niște oameni și angrenează un lanţ de valoare acoperă mai mult decât costul cu facilitatea. Acesta este principiul.
Reduce apetitul investiţional. S-ar putea să plece din România
În cazul nostru, taxa pe cifra de afaceri este o taxă mai degrabă orientată pentru redistribuire. Nu este pentru investiții. Și, mai mult decât atât, poate genera în anumite condiții reducerea apetitului investițional.
Pentru orice companie multinaţională, efectul care se va resimți probabil este că în fiecare an, când acea companie își va face analiza profitabilităților diverselor active care sunt localizate în diverse jurisdicţii, o să facă o listă și s-ar putea ca facilitatea din România să fie în coada listei şi multinaţionala să decidă că are loc relocarea, explică Dinu.
Şi atunci, respectiva taxă, care acum, teoretic, ar trebui să genereze nişte venituri, va genera o pierdere, în materie de venituri bugetare, echivalentă cu toate taxele pe care le plătea compania respectivă.
Petrom era pe pierderi, înainte de privatizare
În anul 2022, OMV Petrom a adus la buget 20 de miliarde de lei, adică undeva peste 5 miliarde de euro. Întrebarea este dacă ne dorim ca, eventual, aceste venituri la buget, ca ordin de mărime, pur şi simplu să nu mai existe. Prin plecarea OMV. Înainte de privatizarea vechea SNP Petrom era pe pierderi.
Este vorba însă atât despre venituri directe, dar mai ales indirecte, pentru că, atunci când vorbim despre multinaţionale, ele sunt în esenţă cele care tractează economia. Nu poate exista o economie numai cu IMM, care au nevoie de o piaţă, care să le tracteze.
În Germania de exemplu, dacă facem o analiză structurală, vom vedea că toate companiile mici sunt legate de marile companii. Dacia Renault şi OMV Petrom, prin altele, au acelaşi rol, în România. La fel Hidroelectrica, Banca Transilvania, Lidl, Kaufland, Dedeman, ori Continental.
