Jumătate din laptele românesc, de importat. În 1989, aproape fiecare țăran avea o vacă

DE Alexandru Pop | Actualizat: 16.10.2024 - 11:49
Jumătate din laptele românesc, de importat. În 1989, aproape fiecare țăran avea o vacă - Foto: Pexels/Engin Akyurt
Jumătate din laptele românesc, de importat. În 1989, aproape fiecare țăran avea o vacă - Foto: Pexels/Engin Akyurt

Jumătate din laptele românesc, de importat. În 1989, aproape fiecare țăran avea o vacă. Între timp, structura economiei româneşti s-a schimbat şi industria alimentară funcţionează altfel.

SHARE

Jumătate din laptele românesc, de importat. În 1989, aproape fiecare țăran avea o vacă. Între timp, structura economiei româneşti s-a schimbat şi industria alimentară funcţionează altfel, integrată în economia UE.

Importul de lapte brut, realizat de unităţile procesatoare, a crescut cu 47,6%, în primele opt luni ale acestui an, faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut.

Jumătate din laptele românesc, de importat. În 1989, aproape fiecare țăran avea o vacă

Cantitatea de lapte de vacă pe care au colectat-o unităţile de procesare a fost în creştere cu 3,7%, în aceeaşi perioadă, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Prin "unitate procesatoare de lapte" Statistica înţelege producătorii de lactate din România. Aceştia sunt fabrici, dintre care cele mai importante aparţin unor mari lanţuri transnaţionale, ce deţin branduri româneşti.

Aceşti producători colectează lapte de la crescătorii de vaci de lapte din România. Dar, dacă apare o blândă la vacile din Homorod sau la cele din Vinţu de Jos, producătorii nu pot să pună, în hipermarketuri, "azi, văcuţele noastre au blânde, ne cerem scuze".

Citeşte şi: România, în pericol. Ungaria este sancţionată de justiţia europeană, pentru că a plafonat preţurile

Ei au nişte contracte de onorat. Aşa că ies pe piaţa-spot, adică pe bursă, şi cumpără lapte brut. Inevitabil, cel mai ieftin lapte brut este de la vecinii noştri vestici, maghiarii. De aceea, uneori, este de exemplu "din inima Ardealului" fix din Câmpia Panonică.

Plus că o micşorare a ofertei ar duce la scumpirea produselor lactate. În perioada ianuarie – august 2024, producţia de produse lactate a consemnat o creştere pe toate componentele, adică pentru lapte de consum, smântână de consum, lapte acidulat, unt şi brânzeturi.

"Situaţia poate fi şi mai gravă de atât, trebuie avut în vedere că în 1989 în România aveam 7,5 milioane de capete de bovine. Un prim motiv pentru dispariţia animalelor ar fi lipsa de finanţare din Agri­cultură, pentru că subvenţiile de la noi sunt mici comparativ cu cele pe care le primesc fermierii din vestul Europei, dar şi faptul că în afacerile cu bovine primii bani vin după doi-trei ani", spune Mircea Ciurea, preşedintele Federa­ţieiCrescătorilor de Bovine din România (FCBR).

Citeşte şi: Vacile false sunt gata de muls, la târgurile de stat din SUA, în timp ce gripa aviară se răspândește

Cea mai mare majorare a producţiei, de 9,9%, a fost înregistrată la unt – 7297 tone, conform Agerpres. Producţia de lapte de consum s-a cifrat la 247.855 t, în creştere cu 5,27%.

La brânzeturi, producţia totală a fost de 73.779 t, mai mare cu 6,41% faţă de cea înregistrată în perioada 1 ianuarie – 31 august 2023.

Aşa funcţionează economia integrată în UE. În 1989, aproape fiecare ţăran avea o vacă, este corect, dar laptele lipsea de pe rafurile alimentarelor şi nu exista diversitatea abundentă de produse lactate care este acum, nici economia agrară de azi.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te