Aşa cum se observă, deocamdată, sumele care se adună în timpul stagiului de muncă, pentru perioada de pensionare, pe Pilonul II şi III, sunt mici.
Pilonul II este cel al pensiilor private obligatorii. Pilonul III este cel al pensiilor private facultative. La PII, orie român aflat în muncă contribuie fără să facă nimic.
Pur şi simplu, de fiecare dată când ia salariul, 4,75% din salariul lui brut este virat în contul său de pe Pilonul II, unde banii strânşi sunt gestionaţi de fondul de pensii pe care l-a ales.
La pensie, unii români vor avea mai mulţi bani decât acum. Care sunt aceştia? În ce investesc?
La PIII, poţi să îţi faci un alt supliment de pensie, care în timp va deveni mai consistent, pentru că suma lunară cu are contribui e mai mare decât la PII.
Un alt factor pentru care pensiile acestea de la Pilonul II şi Pilonul III sunt mici este că aceia care au ieşit la pensie nu au beneficiat decât de sume cumulate din stagii incomplete în muncă.
Pilonul II a început să funcţioneze în anul 2008. Cine a ieşit la pensie anul acesta a contribuit doar 13 ani. Un individ poate munci de trei ori mai mult.
Citeşte şi: Când vor ajunge pensionarii la o pensie de 5.000 lei/lună. Unii au de așteptat și 10 ani
Evident că sumele cumulate sunt de trei ori mai mari. Evident că la fel stau lucrurile şi pe Pilonul III, unde sumele cumulate sunt şi mai mari.
Vara, pe Dunăre, pensionarii români săraci din oraşe dunărene paupere, ca Olteniţa, ori Giurgiu sau Calafat, văd trecând vaporaşe de croazieră fluvială cu bătrâni austrieci şi francezi.
Sunt veseli, calmi, avuţi. Toată viaţa lor au contribuit la fonduri de pensii asemănătoare, în ţările lor, iar acum au suficienţi bani ca să se relaxeze.
Citeşte şi: Cine sunt cei 8.300.000 de români care iau bani mai mulți, la pensie? Guvernul a dat undă verde
Dar sistemul funcţionează în Occident de cel puţin 70 de ani. Dacă nu dintre cele două războaie. Dacă nu de peste 100 de ani.
Primul fond privat de pensii a fost creat în Statele Unite, în anul 1975, de către legendara companie American Express Co.
Care este acum situaţia la noi? Statisticile arată că, la nivel naţional, aproape 5 milioane de cetăţeni primesc pensie din sistemul public, adică de pe Pilonul I.
Citeşte şi: Cât de sigure sunt pensiile private? Cu 384 lei/lună, românii își asigură veniturile la pensionare
Acestora li se adaugă şi un număr pentru moment mic de persoane care beneficiază de un venit pe piloanele II şi III de pensii private.
Cum am explicat, pe măsură ce românii care au aderat la fondurile de pensii private, încă din primii ani de functionare ai sistemului, vor atinge vârsta pensionării, vor fi din ce în mai mulţi cetăţeni care vor primi venituri la pensie din două sau chiar trei surse.
Vom vedea că acestea pot fi chiar patru. În prezent, peste 8 milioane de români participă la fondurile de pensii obligatorii administrate privat din Pilonul II.
La pensie, unii români vor avea mai mulţi bani decât acum. Populaţia îmbătrâneşte
Ei deţin active in valoare de 143,3 miliarde de lei. La Pilonul III, de pensii private facultative, contribuie peste 800.000 de români, un număr în creştere accelerată, în ultimii doi ani, conform Danielei Gheţu, care a discutat cu 1asig.ro.
“Peste tot în lume şi în Europa, în mod particular, populaţia îmbătrâneşte, ceea ce înseamnă că raportul dintre oamenii tineri activi, care lucrează şi contribuie în sistem, si cei ce beneficiază, este foarte defavorabil”, explică Gheţu.
Ceea ce înseamnă, continuă aceasta, că “nu mai reuşeşti să colectezi suficient, încât să poţi să împarţi nişte sume rezonabile şi decente, către cei care le au de primit”.
La pensie, unii români vor avea mai mulţi bani decât acum. Plasele de siguranţă
Şi atunci, statele occidentale au creat plase de siguranţă, ca soluţii alternative la sistemul de stat, care funcţionează ca o schemă Ponzi, în care la un moment dat bagi bani, dar prin partea cealaltă a “instalaţiei” nu mai ies destui bani şi schema dă faliment.
Pensionar ţinându-şi de după umeri soţia - Foto: Freepik/CC0
Iar atunci, soluţia sunt plasele de siguranţă. Adică piloanele II şi III. Dar şi Pilonul IV, despre care s-a vorbit aproape deloc, la noi.
Participantul la un fond de pensii ocupaţionale poate fi un salariat, aflat în relaţii de muncă cu un angajator, persoană fizică sau juridică, explică Ministerul Muncii.
La pensie, unii români vor avea mai mulţi bani decât acum. Pensiile ocupaţionale
Aderarea la o schemă de pensii ocupaționale este facultativă, iar dreptul de proprietate asupra contribuțiilor cu care participă angajatorul și/sau angajatul la un fond de pensii ocupaționale, precum şi a rezultatelor investirii acestor contribuții, revine salariatului.
Aceasta după un termen de cel puțin trei ani de la aderarea la fondul de pensii ocupaţionale, conform prevederilor contractului colectiv de muncă/protocolului şi a contractului de administrare. Ok, aşadar statele avansate democratic, cu manageri suficient de responsabili, au creat aceste plase de siguranţă.
Cuplu în etate. Bărbatul îşi ţine în braţe soţia - Foto: Freepik/CC0
Dar ce te faci dacă vine ziua în care Pilonul I, oricum se numeşte el, în ţara unde se petrece asta, dă faliment, intră în incapacitate de plăţi? Nu ştim răspunsul la această întrebare.
