Pentru că salariile în Ungaria sunt mai mari decât în România, nu? Din păcate, nu mai sunt. Românii au fost în față anul trecut la salariile ajustate la preț.
Cu alte cuvinte, românii pot cumpăra acum mai mult decât ungurii, după toți indicatorii.
În ultimii ani, economia românească a crescut mai rapid decât cea maghiară. Românii au consumat mai mult decât maghiarii. Și acum știm de ce: anul trecut, salariile erau deja mai mari în România decât în Ungaria, conform Portofoliu.hu.
Maghiarii ne invidiază: Românii câștigă și consumă mai mult ca noi. Bulgarii vin tare din urmă
Potrivit datelor Eurostat tocmai publicate, 2023 a fost primul an în care salariile din vecinul nostru estic au atins paritatea puterii de cumpărare (PPS).
Polonia are de departe cele mai mari salarii din regiune și, deși salariile cresc în toate țările, România a înregistrat cea mai rapidă creștere.
Citește și: Salariul minim european va fi introdus în acest an în România. Cât va câștiga un român de la 1 iulie
În ultimii zece ani, decalajul dintre salariile din România și cele din Ungaria s-a redus aproape constant, ajungând în cele din urmă să dispară complet.
Datele anterioare arătau că în ultimii ani PIB-ul pe cap de locuitor al României a fost aproape de cel al Ungariei, iar anul trecut l-a depășit.
În ceea ce privește consumul, avansul românesc pare mai stabil și, deși datele sunt încă incerte, avansul înregistrat la nivelul salariilor este din ce în ce mai puțin îndoielnic.
Evoluția salariilor
Un aspect este faptul că și Bulgaria avansează într-un ritm tot mai alert, astfel că nu ar fi surprinzător să vedem consumul bulgar ajungând la nivelul celui maghiar într-un an sau doi.
Dacă ne uităm la relația dintre salarii și consum, putem spune că Ungaria se află profund sub linia de trend. Adică, la nivelul de salarii la care ne aflăm în prezent, consumul ar putea fi mai mare.
Citește și: Bugetul, adoptat. 1.500.000 de români vor primi la salariu 400 de lei în plus. Când se va întâmpla ?
Iar nivelul salarial din România (care nu este cu mult mai mare decât cel din Ungaria) este ușor peste trend.
Acest fenomen poate fi explicat printr-o serie de factori, dintre care poate cel mai important este faptul că factorii de decizie politică din Ungaria se concentrează să se asigure că investițiile ocupă o felie cât mai mare din economie, în timp ce alte țări funcționează cu o dinamică de acumulare mult mai mică.
Cu alte cuvinte, la nivelul actual al veniturilor, politicile economice ale celorlalte țări din regiune tind să se concentreze mai degrabă pe consum decât pe investiții.
