Adrian Câciu a fost întrebat, sâmbătă de ce majorarea pensiilor va fi doar de 12,5 la sută şi dacă nu ar fi trebuit să fie măcar de 16 la sută pentru a acoperi rata inflaţiei.
“Poţi să faci acest lucru în momentul în care inflaţia este în scădere. Aici trebuie discutat puţin şi economic. Când inflaţia intră într-un trend structural descendent, atunci poţi să intervii cu bani mai mulţi decât inflaţia pe cerere agregată, pentru că este clar că elementele structurale care au generat inflaţia şi-au pierdut din potenţial. Noi nu am terminat ciclul de creştere a inflaţiei.
Citește și: VIDEO Messi după meciul cu Olanda: „La ce te uiţi? Pleacă de aici”
De aceea, eu când am discutat cu cei din coaliţie, le-am spus acest lucru. Trebuie să alergi în spatele inflaţiei, aşa cum face şi Banca Naţională. Băncile centrale, dacă observaţi, nu intră în momentul acesta să crească ratele dobânzii de politică monetară peste rata inflaţiei, pentru că inflaţia este în ascensiune. Dacă inflaţia ar fi în coborâre, atunci ar putea să aibă o altă abordare.
Citește și: Bittman știe cum trebuie să șantajăm Europa ca să ne lase în Schengen. Rezolvăm într-o săptămână
La fel şi politica fiscal-bugetară, care include sprijinul către populaţie, trebuie să fie în spatele inflaţiei pentru a nu genera o suveică, o spirală inflaţionistă. Mai mult decât atât, o măsură foarte importantă de reducere a inflaţiei din perspectiva fiscal-bugetară, este reducerea deficitului public şi a deficitelor structurale”, a explicat ministrul Finanţelor.
El a precizat că a cerut menţinerea deficitului la fondul de pensii în echilibru.
“Ceea ce am cerut a fost să menţinem deficitul la fondul de pensii în context de echilibru, adică să fie la fel ca anul trecut, pentru că o creştere a deficitului înseamnă de fapt mai mulţi bani în consum, înseamnă de fapt o generare de inflaţie şi este o păcăleală. Spui că dai mai mulţi bani la oameni, dar banii pierd din valoare din momentul în care i-ai dat pentru că tu generezi inflaţie. Şi aici trebuie să fie un pic de înţelegere. Structural vorbind, încă nu suntem în zona în care am oprit inflaţia. Când acest lucru s-a întâmplat, atunci se poate discuta de măsuri structurale”, a mai afirmat Adrian Câciu.
Întrebat când s-ar putea întâmpla acest lucru, ministrul Finanţelor a răspuns: “Eu cred şi ceea ce am în vedere din perspectiva faptului că, vedeţi, totul vine şi din măsuri şi politici pe care le aprobi. S-a luat această decizie prin Ordonanţa 153 cu preţ reglementat la energie.
Factorul cel mai important care a determinat puseul inflaţionist şi ceea ce efectul acestei ordonanţe va fi că nu va mai avea transmisie în preţurile pentru bunuri şi servicii. Şi cred că undeva spre luna martie începem să vedem o descreştere a inflaţiei. E adevărat, să nu ne aşteptăm la amplitudine. O să înceapă partea aceasta de descreştere a inflaţiei. Iar ceea ce noi am construit cum am construit bugetul pe prognozele pe care le avem este că la finalul anului 2023 o să avem o inflaţie de o cifră”.
El a menţionat că deficitul la fondul de pensii este în acest an de 11,9 miliarde de lei.
“Pe 2022 o să-l închidem cu un deficit la fondul de pensii de 11,9 miliarde de lei. Da, dar trebuie spus şi aici că a fost o reducere de deficit în acest an. Am plecat cu un program bugetar de 13,4 şi închidem cu 11,9, pentru că economia s-a mişcat aşa cum am şi sprijinit-o, în sensul că am avut şi locuri de muncă nou create, am avut şi o conformare voluntară pe partea de ANAF la plata contribuţiilor mai bună. Anul viitor, deficitul la fondul de pensii este programat la 10,7 miliarde de lei. Avem o serie de măsuri care îmi cresc valoarea sau volumul contribuţiilor achitate de către angajaţi”, a mai transmis ministrul Finanţelor.
El a detaliat câteva dintre măsurile economice luate de Guvern.
“Avem măsura cu microîntreprinderile care trebuie să aibă un angajat. Pe de altă parte, avem creşterea salariului minim. Este cea mai mare creştere de salariu minim ca sumă nominală, dacă vreţi, la 3.000 de lei şi 200 de lei neimpozabili, dar acest salt a creşterii salariului minim, pe de altă parte, presiunea asupra masei salariale este o chestiune economică care se întâmplă an de an în mod structural, va duce la un volum de contribuţii încasat de stat mai mare. Până la urmă sunt drepturile cetăţenilor, adică statul le încasează, dar reprezintă efortul cetăţenilor”, a mai declarat ministrul Finanţelor, scrie News.ro.
