Nu este bine să crească acum salariul minim brut pe economie, cred specialiștii.
Uniunea Europeană ar urma să stabilească un fel de salariu minim european, care nu va avea însă aceeași valoare în toate statele UE.
Nu e bine să crească salariul minim brut
Salariul minim european s-ar calcula în funcție de veniturile medii din fiecare stat. El va fi 50% din salariul mediu național, estimat la 7.600 de lei, în anul 2024.
Adică salariul mediu net (adică cel primit în fapt de angajați, după plata taxelor şi impozitelor, de către angajator) ar urma să crească la 2.250 de lei, în timp ce taxele vor crește la 1.550 de lei. În total, un salariu minim brut de 3.800 de lei.
Şi este numai una dintre variante. Efectele unei astfel de măsuri guvernamentale ar fi foarte neprietenoase cu piaţa forţei de muncă.
Citeşte şi: Salariul minim este prea mic, crede societatea civilă. Un ONG dă în judecată Guvernul României
Salariul minim brut garantat, fără includerea altor sporuri sau adaosuri, a crescut de la 2.300 de lei, la 2.550 de lei, pentru un program normal de lucru de 167,333 ore, în medie, pe lună, reprezentând 15,239 lei/oră, conform Contexpert.
Oricât de puţin ar părea, acesta este costul minim brut al muncii în România, în valoare medie naţională.
Acest cost al forţei de muncă defineşte o anumită productivitate a muncii (PM), care duce la o anumită competitivitate a pieţei muncii din România.
Citeşte şi: Va ajunge salariul minim la 3.500 lei din 1 ianuarie 2024? Ministrul Muncii: ”Sunt discuții”
Dacă salariul minim brut ar creşte, PM ar scădea şi, odată cu ea, şi competitivitatea muncii. Primul efect ar fi o valoare mai scăzută a investiţiilor străine.
Pe piaţa românească, nu există decât resurse investiţionale limitate interne şi singura soluţie să atragi bani este să aduci investitori străini.
A mări salariul minim brut acum, într-un moment când pe pieţele externe banii sunt scumpi, este ca şi cum ţi-ai trage un glonte în picior şi după aceea ţi-ai propune să dobori recordul sutei: nu mai vin atât de mulţi investitori străini.
Toate firmele sunt afectate
Acum, să luăm ca exemplu o mică firmă, cu 10 angajaţi. Dacă salariul minim brut va creşte cu 800 de lei, aceasta înseamnă că baza de calcul a salariului creşte pentru fiecare salariat cu 800 de lei, nu doar pentru cei care au salariul minim.
Prin urmare, pentru o firmă cu 10 salariaţi, fondul de salarii trebuie să crească cu cel puţin 8.000 de lei. "Cu cel puţin" - pentru că nu este o operaţiune liniară, de adăugare a 800 de lei la salariul minim, ci uneori apar alţi factori de negociere individuală a venitului, de către fiecare salariat.
Acum, să extrapolăm la cazul unei firme din categoria IMM, cu 100 de salariaţi. Creşterea fondului de salarii este de 80.000 de lei.
Concedieri. Falimente
La finalul lui septembrie 2022, Petrom avea 7.768 de angajați, la nivel de grup de firme, potrivit rezultatelor financiare.
Peste 6 000 de angajați, dintre care 28% femei, asigură producția modelelor Logan, Sandero, Duster (4×2 şi 4×4) și Duster Pick-Upm la uzinele Dacia Renault, cu o parte semnificativă din procesele de fabricație automatizate.
În fine, Ford Otosan România SRL a raportat un număr de 5.893 de angajați, în anul 2021.
Nici nu mai nevoie să calculăm cifrele minime cu care va creşte fondul de salarii, la un astfel de mare angajator. La o unitate de calcul de 1.000 de salariaţi, discutăm despre cel puţin 800.000 de lei majorare.
Negocieri
Iar lucrurile, la astfel de angajatori, nu sunt la fel de simple ca la un IMM. OMV Petrom, Dacia Renault sau Ford Otosan au sindicate puternice, iar salariile aici se negociază printr-un contract colectiv.
Negocierile aceste sunt complicate şi tensionate. Vom explica de ce anume. Iar lucrurile sunt valabile pentru orice angajator, mare sau mic. Dacă măreşti fondul de salarii cu 8.000 de lei, 80.000 de lei sau milioane de lei, îţi scade rata profitului.
Dacă salariul minim brut va creşte, primul lucru pe care-l vor face angajatorii va fi să renunţe la salariaţii cei mai dispensabili, adică aceia care sunt cel mai puţin calificaţi, până la concurenţa unui fond de salarii care să se apropie măcar de vechiul fond salarii, dinainte de majorarea salariului minim brut.
Măsură inflaţionistă
Mai există şi o altă soluţie: majorarea preţurilor la bunurile şi/sau serviciile livrate clienţilor persoane fizice şi/sau juridice.
Aceasta va induce un puseu inflaţionist. O concluzie de etapă simplă este că majorarea salariului minim brut, de către Guvern, este o măsură inflaţionistă.
Or, noi de-abi am trecut dincolo de punctul de maxim al unei curbe inflaţioniste.
Revenind, pur şi simplu, dacă un angajator nu va proceda făcând concedieri, majorând preţurile la servicii şi/sau produse, ori o combinaţie între aceste două măsuri, va da faliment sau va fi în dificultate economică.
Factorul AI
Cea mai simplă metodă de a-şi subţia fondul de salarii, folosită de angajatorii de vârf (nu neapărat de marii angajatori, ci de cei ce deţin fondurile investiţionale necesare) este introducerea inteligenţei artificiale.
Guvernul nostru nu doreşte să le ofere unor firme de top din România posibilitatea să se gândească să introducă mai repede AI. Oricum, studiază cum şi când să o facă. Iar mai devreme sau mai târziu acest lucru oricum se va şi întâmpla.
===
Iată cum o măsură guvernamentală aparent bună pentru cei mai săraci dintre salariaţii din România loveşte exact în aceşti salariaţi, care pot fi concediaţi, dar şi, în general, în toţi românii, care vor cumpăra pâine, lapte, carne, ouă, benzină, motorină mai scumpe, dar vor şi consuma şi, deci, pllăti curent electric şi gaze mai scumpe.
