Executivul crede că a găsit calea miraculoasă pentru a recupera terenul pierdut și a anunțat 21 de proiecte ce vor fi realizate în parteneriat public privat (PPP) care, pe hârtia guvernamentală, ar aduce investiții de zeci de miliarde de euro.
Realitatea din țară arată, însă altfel. Anunțul este pur triumfalist. Unele proiecte au mai fost promise a fi realizate în PPP. În domeniul autostrăzilor, nesustenabilitatea acestui tip de parteneriat a fost deja confirmată. Majoritatea proiectelor nu au studii de fezabilitate, necesare pentru a ști care este prețul corect pe care un investitor trebuie să îl plătească.
Proiecte promise cu repetiție
În ianuarie 2011, în SEAP a fost publicat anunțul de participare pentru achiziția serviciilor de asistență și consultanță tehnică, economico-financiară și juridică pentru pregatirea documentației tehnico-economice pentru proiectul Magistralei 7 de metrou. În luna august, a fost desemnat un câștigător care urma să realizeze studiul de prefezabilitate și studiul de fezabilitate pentru linia 7 de metrou. Aceste documente erau necesare pentru evaluarea proiectului, anunțat că va fi realizat în parteneriat public privat. Un an mai târziu, contractul a fost sistat, iar proiectul abandonat.
Pe 23 august 2018, premierul Viorica Dăncilă revine cu „extinderea rețelei de metrou prin realizarea magistralei M7, pe ruta Bragadiru – Alexandriei – Colentina – Voluntari, în lungime de 25 km, cu aproximativ 30 de stații“. Același proiect, eșuat în urmă cu șapte ani, este promis, din nou, prin parteneriat public privat.
Specialiștii în transporturi ne-au explicat că un obiectiv nu poate fi realizat în parteneriat public privat atât timp cât beneficiarul (statul) nu are o foarte riguroasă documentație care să cuprindă, cel puțin, costurile estimative ale proiectului (studiu de fezabilitate), limitările (de ordin administrativ, de exemplu), modalitățile în care – în limitele legii – poate fi administrat. Fără aceste detalii nu se va găsi un investitor pentru proiectele anunțate de guvern în PPP deoarece nu va ști dacă și cum își poate amotiza investiția.
Privații, invitați să dea bani în orb
Cabinetul Dăncilă a anunțat că va realiza o serie de proiecte mari de infrastructură în PPP. Au fost amintite „Autostrada Târgu Neamț - Iași - Ungheni, în lungime de 109 kilometri, care va avea un pod peste Prut, dar și Autostrada Sudului (Alexandria - Craiova - Calafat - Turnu Severin - Lugoj).
„Noi condamnăm această formă de finanțare a proiectelor mai ales în ceea ce privește construcția de autostrăzi. Autostrăzile, care se regăsesc și în proiectele anunțate de guvern, sunt eligible pentru a fi finanțate din fonduri europene. Luând bani de la Uniunea Europeană, în final, autostrada ne va costa mult mai puțin decât dacă le‑am face prin parteneriat public privat.
Autostrada Sudului a fost promisă inițial de Radu Berceanu și trebuia să fie gata în 2014 - Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea
Prin demararea acestor proiecte în PPP, România va pierde miliarde de euro din fonduri europene prin neaccesarea acestora. Vom asista la întârzieri nepermis de mari, în condițiile în care unele din aceste proiecte au fost, deja, demarate. Aceste intenții de realizare a proiectelor prin PPP reprezintă o încercare de mascare a incompetenței personalului din ministere și o soluție la faptul că nu avem bani. Dar de ce nu avem bani? Pentru că luăm de la investiții și îi dăm pentru creșteri de salarii sau de pensii“, a declarat președintele Asociației „Construim România“, Paul Dorneanu pentru Newsweek România.
Este inadmisibil să crezi că un investitor va pune la bătaie miliarde de euro pentru a construi Autostrada Moldova care, la nouă ani de la anunțarea proiectului, nu are studiu de fezabilitate: nu se cunoaște exact traseul, nu se știe ce exproprieri trebuie făcute, ce avize trebuie obținute etc.
Cum ai putea atrage un investitor pentru Autostrada Sudului când în istoria acestui proiect există multă neseriozitate: inițiată de Radu Berceanu, demult retras din politică, a fost promisă pentru 2014, după ce în 2012 s-a dorit realizarea unui studio de fezabilitate.
Dăncilă nu se teme după trei eșecuri
O altă autostradă pe care guvernul vrea să o contruiască în parteneriat public privat este autostrada Ploiești -Brașov-Râșnov. Vicepremierul Viorel Ștefan crede că „va fi, probabil, cea mai râvnită de către partenerii privați, având în vedere traficul intens și potențialul turistic din această zonă“.
Nimic mai fals. O autostradă cu un potențial turistic mult mai mare și care ar fi trebuit să treacă prin aceeași zonă a fost abandonată în trei rînduri de investitori. Autostrada Comarnic – Brașov a fost oferită pentru a fi construită în PPP, dar nu s-au găsit investitori.
Viorica Dăncilă reînvie acum proiectul eșuat al autostrăzii Sudului - Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea
„Parteneriatul public privat se traduce prin găsirea unor investitori, spre exemplu fonduri de investiții, care pot să susțină, pe termen lung, un proiect de 7-8 miliarde de euro. Iar, ulterior să facă profit. În cazul construcției autostrăzii Comarnic – Brașov în PPP, investitorii au vrut să vadă dacă, din punct de vedere economic, este fiabilă. Traficul s-a dovedit prea redus, fiind axat pe turisme, de weekend. Traficul de marfă, economic, care ar fi generat profit din taxele de autostradă, evită zona. Pe de altă parte, va fi terminată autostrada Sibiu – Brașov, care va rarefia și mai mult traficul către Brașov“, ne explică Paul Dorneanu.
În cazul autostrăzii Comarnic – Brașov, dacă ar fi fost realizată prin PPP, investitorul ar fi trebuit să adune din taxe, anual, 300 de milioaane euro pentru a face și un mic profit. Traficul permitea colectarea a doar 20 milioane euro.
Având aceste perspective, cum crede că va găsi Viorel Ștefan un investitor pentru o autostradă cu un trafic mai mic, dar la fel de costisitoare, dat fiind că vorbim de acleași relief muntos. În plus, autostrada promisă Ploiești-Brașov-Râșnov nu are niciun fel de documentație. Pentru un investitor, să pună bani în acest proiect, e ca și cum ar juca la ruleta rusească.
Masterplanul pentru transporturi, un moft
Un alt proiect promis este o linie de cale ferată de mare viteză „Bucureşti – Craiova – Timişoara – Cluj“, în lungime de aproximativ 1.275 km. Cea mai mare parte din această secțiune de cale ferată (de la București la Timișoara) este prevăzută în Masterplanul pentru Transporturi, pentru a fi construită cu fonduri europene, fiind inclusă în rețeaua TEN-T Core.
Masterplanul este un document asumat de Guvernul român și are un caracter obligatoriu. Schimbarea modului de construire a unui proiect este aproape imposibilă.
Celelalte proiecte promise prin parteneriat public privat sunt din cele mai diverse domenii și extrem de fanteziste. „Guvernul ar fi trebuit ca în locul unei liste generoase de investiții să fi avut studii de fezabilitate care să demonstreze cât de mari vor fi veniturile pe care le vor genera obiectivele de investiții. Pentru unele dintre acestea, studiile de fezabilitate sunt de pe vremea lui Ceaușescu. Așadar, țintele guvernului sunt prea ambițioase, aproape ireale, încât s-ar putea crede că Guvernul Dăncilă s-a întors la ambițiile lui Ceaușescu“, a precizat economistul Constantin Rudnițchi la RFI.
Proiect reșapat după patru decenii
În 2014, ministrul Economiei, Constantin Niță, promitea dezvoltarea Complexului Hidrotehnic Turnu Măgurele – Nicopol. Viorica Dăncilă a revenit asupra acestuia și a promis în 2018 „ complexul hidrotehnic Târgu Măgurele – Nicopole, pe Dunăre. Va produce în medie, 1.200 de Gwh/an“.
Se mai promite realizarea în PPP a unei „Centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Tarniţa – Lăpuşteşti, un obiectiv prevăzut în strategia energetică a României“.
GREU SPRE DELOC. Cale ferată de mare viteză și Hidrocentrala Tarnița,
proiecte promise și blocate de mai multe ori - Foto: Inquam Photos/ Liviu Florin Albei
Despre Hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti, Transilvaniareporter.ro scria: „Sub diferite forme, proiectul a tot fost analizat vreme de vreo 40 de ani, de vreo 20 de ani încoace s-au făcut mai multe lucruri, iar în ultimii vreo 7 ani chiar se părea că se apasă mai bine pe acceleraţie. Au fost făcute studii, s-au adoptat memorandumuri, au fost discuţii cu posibilii investitori. Proiectul a fost purtat de politicieni pe post de moaşte, să-l pupe electoratul, mai ales când venea campania electorală“.
Construcţia unui sistem de resorturi de lux la Marea Neagră, „New Costineşti“, nu este decât o înșiruire de bune intenții, dar nu are la bază niciun studiu privind numărul de turiști români și străini care vin la Marea Neagră, obiceiurile acestora de consum și niciun studiu de fezabilitate pentru a se vedea unde și cît se poate construi într-o stațiune, oricum, supraaglomerată.
Despre intenția de a construi spitale în PPP (clinica multifuncţională „Calistrat Grozovici“ sau Spitalul regional Târgu Mureș) menționăm doar atât: în 30 de ani, statul nu a construit niciun spital.
