Articolul FPPG vine ca răspuns la solicitarea Newsweek către mai multe companii și antreprenori de a identifica soluțiile necesare pentru ieșirea din criza economică ce însoțește pandemia.
Vă prezentăm integral articolul Federației Patronale in Petrol și Gaze.
Măsuri care vor crea „anticorpi” la criză economiei românești
SAU
Cum ajutăm România să își salveze economia
La zece ani de la ultima recesiune, România trebuie să își pună din nou centura de siguranță pentru o cădere rapidă și severă, cauzată de pandemia COVID-19, ce a aruncat toate economiile lumii într-o furtună fără precedent.
Cu IMF reevaluând perspectivele de creştere pentru 2020 şi 2021, a devenit clar că lumea se confruntă cu un impact devastator şi fără precendent din cauza pandemiei coronavirusului, intrând într-o recesiune. Oprirea bruscă a economiei globale va produce impacte de lungă duratăc u valuri de falimente şi concedieri care pot submina recuperarea. Banca americană Goldman Sachs, una dintre cele mai mari bănci de investiții din lume, vorbește despre „cel mai mare șoc economic din viața noastră”, cauzat de această pandemie. La rândul ei, Bank of America estimează că economia SUA va scădea anul acesta cu 10,4%, cel mai mare declin din istorie.
În ceea ce privește România, estimările bancherilor locali diferă de la o bancă la alta, cu un deficit bugetar de 7,3%, o rată a șomajului de 11% și o scădere economică de 6,6%. Cifra este sub nivelul din 2009, când criza financiară globală a dus la prăbușirea PIB-ului României la minus 7,1%, de la plus 8,5%, în 2008. Estimările sunt însă preliminare, iar prognoze exacte sunt greu de făcut, dat fiind că situația este una fără precedent, în care mai toate sectoarele economice au căzut brusc, iar evoluția este într-o dinamică permanentă. Primele efecte se reflectă în cifrele comunicate de Ministerul Muncii: numărul contractelor individuale de muncă suspendate de la 1 aprilie a ajuns la 994.407, iar cel al contractelor încetate, la 194.824.
Să nu repetăm greșelile din 2009
Să ne amintim un lucru: în 2009, când criza financiară începuse deja să își producă efectele în economia românească, toată lumea era optimistă și credea că dezastrul va dura doar câteva luni. Situația tinde să se repete și acum. Fără să cădem totuși în pesimism, considerăm că dimensiunea crizei pe plan local va depinde de luciditatea și înțelepciunea de care decidenții politici vor da dovadă, pentru a lua din timp măsurile care se impun și a ajuta economia să treacă cu bine prin această furtună uriașă. Guvernul, dar și toate forțele politice la unison, trebuie să acționeze cât mai rapid și cu viziune, să ia măsuri pe termen scurt pentru a „intuba pacientul” economic, dar mai ales măsuri care să creeze „anticorpi” pentru următoarele crize economice.
Pe termen scurt, economia României trebuie să rămână funcțională, chiar dacă viteza ei încetinește: bunurile trebuie să circule, magazinele și farmaciile să fie aprovizionate, să nu fie întrerupte sursele de energie și apă și așa mai departe. Acesta este cel mai important echilibru pe care autoritățile trebuie să-l asigure, în dialog permanent cu cele mai afectate sectoare economice, atrage atenția Confederația Patronală Concordia (CPC), alături de Consiliul Investitorilor Străini (FIC), două dintre organizațiile de business cele mai puternice pe plan local. CPC aduce împreună cele mai importante sectoare ale economiei românești, printre care și Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG). FIC reunește peste 120 din cele mai mari companii din țară, cu o cifră de afaceri care reprezintă o cincime din economie.
Statul trebuie să ia măsurile de sprijin necesare pentru a fi evitată blocarea sau falimentul unor sectoare sau companii altfel sănătoase. În același timp, statul are el însuși nevoie de resurse, iar capacitatea lui de a se împrumuta este finită, mai ales având în vedere deficitul bugetar ridicat. În măsura în care Guvernul alături de partenerii sociali gestionează aceste echilibre, această criză poate fi depășită, consideră cele două organizații.
Investiții strategice care ar relansa economia
Pe de altă parte, economia României are nevoie de investiții majore în această perioadă, pentru a ieși mai ușor din criză și a fi mai rezistentă pe termen lung.
Din punctul de vedere al FPPG, trei direcții ar ajuta enorm economia, și ar presupune un efort financiar minim din partea statului:
1. Infrastructura mare. Lipsa infrastructurii rutiere dezvoltate reprezintă unul dintre cele mai mare impedimente pentru o dezvoltare economică sănătoasă. Guvernul trebuie să pornească urgent construcția de autostrăzi și drumuri expres, folosind fondurile europene de miliarde de euro pe care România le are la dispoziție la acest capitol. Pe lângă locuri de muncă și investiții masive în sectorul construcțiilor, beneficiile autostrăzilor se vor reflecta pe orizontală în toată economia, permițând afacerilor locale să se dezvolte. Iar aceasta înseamnă venituri mai mari la buget.
Constanța e cel mai bun exemplu al felului în care autostrăzile dezvoltă economia: în primii patru ani de la deschiderea autostrăzii București – Constanța, PIB-ul județului a crescut cu viteză dublă față de media României, după ce anterior a fost de peste două ori mai mică.
2. Marea Neagră. Deblocarea producției gazelor naturale din Marea Neagră, cel mai mare proiect privat de investiții de până acum, este un efort pentru care statul român nu trebuie să contribuie cu niciun leu. Pentru aceasta e nevoie în primul rând de modificarea prevederilor Legii Offshore nr. 256/2018 pentru asigurarea stabilității și competitivității regimului fiscal și de reglementare, precum și a unei piețe liberalizate de gaze naturale. Măsura ar genera investiții de câteva miliarde de euro doar în primii ani, înainte de extracția efectivă a primelor molecule de gaze naturale.
În plus, gazele naturale din Marea Neagră ar putea reprezenta baza dezvoltării unor industrii conexe, care, la rândul lor ar genera beneficii economice considerabile. Sunt fonduri foarte importante pentru o economie aflată pe deficit bugetar semnificativ și care e nevoită să se împrumute masiv pentru a traversa această nouă criză economică.
De altfel, Ministerul de Finanțe a anunțat recent că ia în calcul un nou împrumut de la FMI. Estimările făcute de compania globală de consultanță și audit Deloitte arată că fiecare miliard de dolari investit în activități offshore de țiței și gaze naturale în România conduce la crearea unui număr mediu anual de 2.200 locuri de muncă/an, menținute pe o perioadă de circa 20 de ani. Companiile afiliate FPPG au oricum o contribuție esențială la economia României, prin investiții de peste 1 miliard de euro anual, contribuții semnificative la bugetul de stat, zecile de mii de angajații direcți și indirecți, reducerea deficitului de cont curent prin asigurarea cererii pe bază de producția internă, sprijinirea comunităților locale prin activitățile realizate practic în toate județele din România.
Mai e un efect deloc de neglijat, prin reverberațiile provocate: o astfel de decizie ar face din start România mult mai atractivă pentru marii investitori internaționali și le-ar da acestora mai multă încredere în mediul economic local. Cu atât mai mult acum, când industria petrolieră trece printr-o criză fără precedent, cauzată de prăbușirea cotațiilor spre minimul ultimelor două decenii.
3. Eficiența energetică. Investițiile majore în eficiență energetică ar putea genera, la rândul lor, beneficii uriașe pentru economie. Declanșarea unui „val de renovări” a clădirilor din România nu doar că ar da de lucru IMM-urilor din toată țara, dar ar asigura și locuri de muncă pentru valul de români întorși în țară, speriați de criza COVID, și care nu au acum nicio perspectivă de venituri. Estimările BPIE (Buildings Performance Institute Europe) România arată că la un milion de euro investit în renovarea termică se creează circa 40 de locuri de muncă în țară, într-un domeniu unde avem un mare deficit de forță de muncă și de competențe.
Industria renovării clădirilor este una cu cele mai bune perspective, în linie cu politicile de sustenabilitate ale UE și care va permite absorbția fondurilor nerambursabile însemnate care vor veni pe direcția Green Deal. În plus, un astfel de program va reduce facturile la energie, venind mai ales în sprijinul consumatorilor vulnerabili.
4. Liberalizarea pieței de gaze naturale Liberalizarea pieței de gaze naturale, începând cu 01.07.2020, trebuie corelată împreună cu eliminarea obligației de tranzacționare și protejarea consumatorului vulnerabil, în vederea asigurării premiselor de dezvoltare a sectorului de gaze naturale, sprijinind relansarea economiei naționale. În acest sens se impune și eliminarea supraimpozitării sectorului de gaze naturale, care a fost introdusă ca o măsură temporară până la finalizarea procesului de liberalizare. Totodată, serviciile energetice fiind indispensabile pentru asigurarea bunăstării cetăţenilor, protejarea consumatorilor vulnerabili prin definirea şi identificarea lor şi punerea în practică a unei scheme de finanţare sustenabile şi echitabile, sunt măsuri esenţiale. În acest sens, implementare cât mai rapidă a unui fond de solidaritate cu participarea statului şi a tuturor participanţilor în lanţul de valoare al energiei care să ţintească doar consumatorii vulnerabili va permite liberalizarea totală a pieței de energie, aceasta fiind un obiectiv comun european.
5. Digitalizarea
Este necesară sprijinirea digitalizării sectorului de petrol și gaze naturale prin modificarea legislației specifice care să actualizeze regimul datelor şi informațiilor din acest sector în concordanță cu evoluțiile tehnologice actuale.
Așadar, soluții există, însă e nevoie de responsabilitate, de viziune, dar și de leadership politic pentru a trece la fapte. De cât de bine decidenții politici vor colabora cu mediul de afaceri va depinde viitorul întregii țări.
