O treime (33%) dintre aceștia sunt îngrijorați de pierderea locului de muncă, procent care crește la 43% în cazul celor cu vârsta cuprinsă între 45-54 de ani.
- 98% dintre angajați clasifică echilibrul dintre viața profesională și cea personală imediat după salariu în topul celor mai importanți factori de evaluare a unui loc de muncă
- 39% dintre angajați și-au găsit sau se află în căutarea unui al doilea loc de muncă pentru a gestiona criza costului vieții, în timp ce o cincime se gândesc să demisioneze pentru a găsi un loc de muncă mai bine plătit
Cursurile dedicate discriminărilor inconștiente – o tendință în creștere în rândul trainingurilor preferate de angajați.
"În acest an angajații nu sunt dispuși să renunțe la niciunul dintre obiceiurile instalate în pandemie, cum ar fi munca flexibilă și echilibrul dintre viața profesională și cea privată.
Citește și: Se încinge lupta pentru Primăria Capitalei: Nicușor Dan a crescut în sondaje. O „presează” pe Firea
Strategia de resurse umane câștigătoare în acest an include crearea unui loc de muncă fericit, incluziv, de care oamenii să simtă că aparțin, unde își găsesc inspirație și un scop în care se regăsesc. Sprijinul acordat pentru cheltuielile aferente costului de viață devine un nou diferențiator în căutarea neobosită de talente a angajatorilor." spune Mihaela Maranca, Director General, Randstad România.
Ce soluții caută românii pentru a gestiona criza costului vieții?
Deși angajații nu sunt dispuși să renunțe la flexibilitate, mediul economic provocator, alături de creșterea costului vieții și a inflației la nivel global în întreaga lume, i-a împins să caute noi surse de venit, precum:
Aproape jumătate dintre angajații români (39% față de 25% la nivel global) au luat decizia de a-și lua sau de a căuta un al doilea loc de muncă pentru a-i ajuta să gestioneze criza costului vieții, procent în creștere în cazul angajaților cu vârste cuprinse între 35 și 44 de ani (44%) și mai mic în rândul Generația Z (31.6%).
Citește și: Cristian Diaconescu, la Newsweek Live: „Occidentul va încerca să scurteze războiul din Ucraina”
Puțin sub un sfert (23%) intenționează să-și mărească volumul de ore de lucru la actualul loc de muncă, procent mai mare pentru Gen Z (38%) și de 17% în cazul Baby Boomers.
O cincime (19%) se gândesc să demisioneze pentru a găsi un loc de muncă mai bun, ca soluție la contextul economic prezent. Mai mult de un sfert din Generația Z au în vedere această perspectivă, dar numai în jur de 10% din Baby Boomers o iau în considerare.
Bonus sau creșterea salariului?
Pe lângă măsurile pe care le iau la nivel individual, angajații se uită și spre compania unde lucrează pentru a-i ajuta să gestioneze criza costului vieții, fie că este vorba de creșterea salariilor, a bonusurilor în afara evaluărilor salariale, fie de alte modalități. 32.5% dintre angajații români (față de 41% la nivel global) ar dori un bonus lunar din partea angajatorilor și 32.2% (39% la nivel global) ar vrea o creștere a salariului în plus față de cea anuală.
Aproape o treime (28%, similar cu procentul mediu global) ar dori subvenții pentru costul energiei, al călătoriilor sau al altor cheltuieli zilnice.
Criza costului vieții impactează așteptările angajaților cu privire la pensionare
Criza costului vieții are impact și asupra așteptărilor angajaților cu privire la pensionare; peste un sfert (30%) din Baby Boomers amână pensionarea din cauza poziției lor financiare și 62.5% dintre respondenți spun că grijile legate de bani îi împiedică să se pensioneze mai devreme, așa cum și-ar dori. În timp ce, la nivel global, 50.6% cred că vor putea să se pensioneze înainte de vârsta de 65 de ani, 69.3% dintre români cred acest lucru.
Printre factorii care îi împiedică pe români să se pensioneze cât mai devreme, aceștia menționează: poziția financiară (62.5%), faptul că simt că au nevoie de muncă în viața lor (30%), faptul că simt că angajatorul are nevoie de ei (10.5%), se arată într-un studiu al Randstad Workmonitor, potrivit unui comunicat de presă.
Studiul acoperă țări din Europa, Asia Pacific, America de Nord și America de Sud. Acesta se desfășoară online, în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 67 de ani, angajate timp de cel puțin 24 de ore pe săptămână (minim 90%) sau șomeri care intenționează să își caute un loc de muncă în viitor. Prezenta ediție românească a studiului s-a desfășurat online, în rândul a 500 de angajați cu vârsta cuprinsă între 18 și 67 de ani, în luna octombrie.
