Preţul kilogramului de struguri de masă sau de vin se forma înainte în funcţie de cel pe care îl afişau centrele de achiziţie. Adică dacă acestea afişau 1 leu/kg preţ de achiziţie, piaţa liberă se forma la 20-30 de bani peste acest leu.
Acum unele centre de achiziţie au afişat 90 de bani pentru strugurii fără DOC, adică fără denumire de origine controlată şi fără acte.
Podgorenii vrâncenii nu câştigă 1 leu pe kilogram
Dar denumirea de origine controlată este un lucru foarte important. Ea dă nobleţea vinului. Nu faci stoc pentru vin de mat din vie de Hamburg, aşa cum nu vinzi struguri de masă din Riesling, sunt destinaţii de producţie dedicate.
Boabele de strugure de Riesling sau Fetească Albă, ori Fetească Neagră, sunt uşor de recunoscut, de către un podgorean, prin boabele mari, distnaţate, parcă acoperite de un abur. Feteasca se mai poate rătăci pe masa unui consumator final, ajunsă din piaţa de legume şi fructe, cu toate că e păcat.
În schimb, boabele mici, bătute, îndesate, cu punct negru în vârf ale Riesling-ului sunt inutile la consum, ca strugure de masă. Ele sunt dedicate producţiei de vin.
Citeşte şi: A vrut să mănânce struguri dar era să moară. Ce era în caserolă, alături de delicioasele fructe
Rieslingul demisec de Vrancea este un soi inconfundabil şi toate casele de rpoducţie de vin de masă se bat cu dealurile Vîrteşcoiului sau Panciului., renumite în întreaga ţară. 15% din producţia de struguri din România se constituie pe dealurile domoale ale Vrancei.
Dar strugurii aceştia trebuie să fie însoţiţi de documentele de origine controlată. Pentru strugurii DOC, preţul pleacă de la 1 leu şi ajunge la maximum 1,20 lei, în funcţie de concentraţia lor de zahăr.
"Piaţa liberă, în momentul de faţă, este afectată de mai mulţi factori: este la 1,50 lei - 1,60 lei, pe partea de strugure alb, iar cei negri ajung la 2.10 lei, în piaţa de la Obrejiţa sau de la Urecheşti", spune un podgorean cu experienţă, Florin Ponea, conform Ziarul de Vrancea.
Citeşte şi: Alba: Struguri culeși pe ger, pentru producerea vinului de gheață
"Anunţurile puse pe OLX sau alte platforme sunt pur întâmplătoare, probabil că aţi văzut şi anunţuri la 1 leu pe kilogram. Sunt doar ca să agaţe clientul.
Sunt destui samsari, bişniţari care îşi încarcă dubele din pieţe, din podgorii, şi pleacă peste tot în ţară cu ei. Cam ăsta este adaosul lor la kilogram, cam cât iau eu ca producător. Pentru că eu nu câştig 1 leu la kilogram", spune cultivatorul.
Cultura vinului la români
Matematica simplă ar putea spune că bei în funcţie de câţi bani ai în buzunar, însă în România există încă o cultură a vinului făcut în casă şi o piaţă de desfacere a materiei prime în care intră în ecuaţie foarte multe necunoscute.
La fel de adevărat este însă că banul de care dispui nu îţi garantează calitatea vinului pe care îl pui în pahar. Acum mai bine de 100 de ani, "dacă vreai să faci pe boerul comandai câte o sticlă de vin d'alui Brătianu, lei doi kilogramul", scria Henri Stahl, în "Bucureştii ce se duc".
Acum ce comanzi? Pentru că există şanse mari ca o cramă de renume, cu premii internaţionale, să îţi vândă la sticlă, îmbuteliat, sub sloganul DOC, un amestec de vinuri de provenienţă incertă, din ţări precum Spania, Portugalia, Brazilia şi, mai nou, Ucraina.
Boască pe post de vin natural
Sau poţi să te opreşti la margine de drum naţional, să cumperi "un vin natural", care în realitate are în compoziţie apă, vin, zahăr, fermenţi, arome şi antioxidanţi. Unde sunt puse toate acestea? În ce rămâne după stoarcerea la teasc a strugurilor, în mat.
Se iau ciorchinii storşi, aşa-numita "boască", cu resturile de boabe pe ei, şi se pun în apă cu zahăr, vin, fermenţi, arome şi antioxidanţi. Aşa rezultp vin falsificat care, dacă este băut, te nenoroceşte. Nu e bun de nimic.
Anul acesta, viţa de vie a dat rod bun. Ploile din primăvară i-au ajutat pe viticultori, din punct de vedere al producţiei, la o calitate ridicată, chiar dacă nu este la nivelul celei de anul trecut, unul care va rămâne de referinţă.
Calitate mai slabă anul acesta
"Ca producţie, avem cu 50% - 60% mai mult decât anul trecut. Anul trecut a fost unul dificil, secetos, dar anul ăsta au fost ceva ploi în primăvară. Dar şi producţia asta nu este uniformă, este dispersată pe zone, pentru că sunt anumite zone în care producţia este la fel de bună ca anul trecut.
Cantitativ este mai bine, dar din punct de vedere al calităţii este mai slabă, din cauza ploilor. Nu că nu ar fi bun şi anul acesta, dar nu la fel ca anul trecut. Din punctul meu de vedere, anul trecut va rămâne ca un an de referinţă, procesatorii mari care cred că au scos nişte vinuri foarte bune", spune Ponea, conform Agerpres.
