„În legătură cu Pasajul Basarab menționăm că Primăria Municipiului București va lansa în curând, în SEAP procedurile pentru expertizarea tehnică a acestui obiectiv de investiții, având în vedere că expertiza veche a expirat.
În conformitate cu ultima expertiză se impun anumite remedieri (ca de ex. trotuarul rulant de la Gara de Nord care nu este funcțional, finisaje, etc.) la acest pasaj. Subliniem că nu este vorba de defecțiuni majore care pot pune în pericol siguranța circulației”, se arată într-un răspuns al Primăriei București pentru Newsweek România.
Citește și: Cum îți poți schimba furnizorul de energie dacă nu îți convin tarifele. În 24 de ore, totul online
Expertiza tehnic nu e un moft
Primăria București încearcă să minimizeze importanța expertizei tehnice dar specialiștii sunt de altă părere. Ei susțin că „expertiza tehnică poate cuprinde încercări, relevee, analize și evaluări necesare determinării stării tehnice a unei construcții existente sau nefinalizate, a modului în care au fost executate lucrările de construcție sau a modului în care un proiect respectă reglementările tehnice în vederea asigurării cerințelor fundamentale aplicabile prevăzute de lege.
Citește și: Forțele Aeriene și FBI fac percheziții la domiciliile cercetătorilor Zonei 51. Ce au postat aceștia
În urma analizării probelor de la fața locului, se elaborează recomandări de soluții tehnice pentru siguranța edificiului. Documentația este obligatorie atât pentru persoanele fizice, cât și pentru cele juridice și poate fi solicitată de proprietar sau de reprezentanții autorităților de stat centrale sau locale abilitate, în cazul intervențiilor asupra clădirilor, al lucrărilor de extindere sau consolidare, al demolării, al construirii unei alte clădiri în vecinătate sau în cazul în care construcția se găsește în pericol de prăbușire”, susțin experții.
Dan: Expertiza este o chestiune de zile
Pasajul Basarab a fost finalizat în anul 2011. Au existat două tentative de recepție a pasajului, dar Sorin Oprescu (2015) și Gabriela Firea (2018) au refuzat să semneze recepția lucrărilor. Dan spune că Pasajul nu va mai fi recepționat, dar va fi expertizat.
„Pasajul Basarab nu va mai fi recepţionat, în sensul că recepţia e un act care se produce la terminarea lucrărilor şi mai e o recepţie la finalul perioadei de garanţie şi a fost depăşit de mult termenul. E o chestiune de zile, am terminat documentaţia de atribuire, e în verificare la Direcţia Achiziţii. O să ieşim în achiziţie publică pentru expertiza pe rezistenţa acestui pasaj, ea o să ne spună care sunt lucrările pe care trebuie să le facem.
Apoi Direcţia de Achiziţii o să transmită expertiza la Administraţia Străzilor, care are majoritatea podurilor şi pasajelor din Bucureşti pentru a exista o procedură de mentenanţă pentru acest pod”, a afirmat Nicuşor Dan zilele trecute.
Altfel spus, în acest moment nu este clar cui aparține acest pod tranzitat, zilnic, de 280 de mii de mașini potrivit cifrelor înaintate de Sorin Oprescu în urmă cu mai mulți ani.
Cifrele Podului
Are o lungime de doi kilometri, are două benzi pe sens, traversează râul Dâmboviţa şi calea ferată în zona Gării de Nord, pe mijloc există loc pentru tramvai, iar bretelele de acces auto la pod au 1.300 de metri. Deasupra Gării Basarab, pasajul are cea mai mare deschidere, de 44 de metri.
De la intențe și până la inugurare a trecut un deceniu. În 2001, bucureştenii erau anunţaţi că lucrările vor demara la începului acelui an şi vor fi terminate pe 15 noiembrie 2004. Tot atunci se înainta şi costul proiectului – 67,8 milioane de euro. În comparaţie cu preţul final de astăzi, suma vehiculată la începutul anilor 2000 a crescut de peste trei ori.
