Producţia de gaze în UE a scăzut cu 23% în primul trimestru al anului; România a rămas pe locul doi

Astfel, producţia totală a UE în primele trei luni ale anului a ajuns la 16 miliarde de metri cubi.

Olanda este principalul producător, cu 7,2 miliarde de metri cubi, în scădere de la 10,6 miliarde de metri cubi în trimestrul întâi din 2019. Pe locul doi, România a avut o producţie de 2,5 miliarde de metri cubi, în scădere cu 5%, de la 2,6 miliarde de metri cubi.

Ţara noastră este urmată de Germania, cu 1,3 miliarde de metri cubi, în scădere de la 1,5 miliarde de metri cubi, şi de Italia, cu 1,1 miliarde de metri cubi, faţă de 1,3 miliarde de metri cubi în aceeaşi perioadă a anului trecut.

"Dincolo de cererea scăzută de gaze, producţia în Olanda şi în celelalte ţări din UE a fost afectată şi de importurile mai ieftine de LNG (gaz natural lichefiat - n.r.)", precizează autorii raportului.

Reculul producţiei autohtone duce la creşterea dependenţei de importuri, mai ales după retragerea Marii Britanii din UE. Aceasta în condiţiile în care, în 2018, dependenţa UE de gaz importat era de 83%, iar în Marea Britanie era de doar 77%.

Raportul Comisiei Europene mai arată că importurile nete de gaze au scăzut cu 6% în primul trimestru al anului, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în principal ca urmare a declinului consumului, cu 5%, în aceeaşi perioadă.

Importurile nete au variat de la o ţară la alta, de la o reducere de 46% în Austria, la o creştere de 217% în Malta (chiar dacă în termeni absoluţi este o valoare mică: 0,1 miliarde de metri cubi). Dintre marii consumatori europeni de gaze, Franţa şi-a redus cu 25% dependenţa de importuri, Polonia - cu 12%, Italia - 9%, Germania - 8% şi Spania a importat mai puţin cu 4%. Importurile nete au crescut uşor în Grecia (cu 4%) şi în România (cu 1%).

În ceea ce priveşte consumul, cea mai mare creştere se poate observa în cazul Maltei (20%, chiar dacă foarte puţin în cifre absolute, adică 0,02 miliarde de metri cubi). Consumul a crescut şi în Portugalia (cu 17%, respectiv 0,2 miliarde de metri cubi), dar şi în Ungaria şi Croaţia (cu 4% în cazul ambelor ţări).

De asemenea, în Olanda, cererea s-a majorat cu 3%, cu 0,4 miliarde de metri cubi, reprezentând cea mai mare creştere ca volum a cererii.

În România, Letonia, Finlanda şi Slovacia, consumul de gaze a scăzut cu mai mult de 20%, în timp ce în Estonia, a fost mai mic cu 14%. În Marea Britanie, consumul a fost mai mic cu 4,5% (cu 1,2 miliarde de metri cubi).