”Începând cu 24 februarie 2022 Europa a intrat într-o noua zodie a războiului, cald și rece. Invadarea Ucrainei de către Federația Rusă reprezintă un punct de inflexiune în dinamica economică și geopolitică a continentului european și chiar a Lumii”, arată raportul de analiză a convergenței României către zona euro.
Din perspectivă economică invazia Rusiei în Ucraina și războiul rece al sancțiunilor intensifică un val de crize suprapuse, create de pandemia de Covid 19 și de șocul prețurilor energiei. În acest context bugete statelor europene, care sunt oricum încordate, vor fi supuse unor presiuni create de necesitatea unor cheltuieli suplimentare. România, ca de altfel toate statele europene, va trebui să aloce sume suplimentare pentru a finanța apărarea, construirea unui sistem de sănătate mai ”robust”, protejarea împotriva efectelor schimbărilor climatice, securitatea alimentară și cibernetică, avertizează autorii raportului.
Un buget fragil și riscurile lui
Fără corecția dezechilibrelor României îi va fi aproape imposibil să evite amplificarea datoriei publice, sugerează raportul citat. Raportul descrie lipsa acută de bani a bugetului, care, așa cum este construit astăzi, poate face față cu greu unor cheltuieli rigide cu salariile și pensiile, care-i consumă ”mai bine de 80% din veniturile fiscale”.
”România are o fragilitate structurală a bugetului public, prin venituri fiscale foarte joase (cca. 26 % din PIB în anii recenți față de media de 40 % în UE) și politici prociclice, care au condus la deficite structurale foarte mari; în fapt, România are cel mai adânc deficit structural din UE (cca. 5 % la finele lui 2019, devenit peste 7 % din PIB în 2020)”, arată raportul coordonat de Daniel Dăianu, care este și președintele Consiliului Fiscal.
În situație de criză, evident există riscul derapajelor, deoarece, atenționează raportul, ”nu poți practica deficite bugetare mari la nesfârșit fără a-ți bloca accesul la finanțare”.
”Derogarea de la regulile fiscale în UE în perioada 2020-2022, războiul din Ucraina, nu exonerează politica publică autohtonă de nevoia de a realiza o corecție a dezechilibrelor macroeconomice, cu accent pe reducerea deficitului bugetar – de la 7,2 % din PIB (ESA) în 2021 la cca. 3 % în câțiva ani”, arată raportul "România - Zona Euro MONITOR”.
”Finanțarea tot mai anevoioasă a datoriei publice (ajunsă la puțin peste 50 % din PIB în februarie a.c.) implică chibzuință în cheltuirea banului public și o creștere semnificativă a veniturilor fiscale, care să ne ajute să răspundem la provocări extraordinare actuale și viitoare”, mai recomandă autorii raportului.
Raportul reamintește povestea deficitului bugetar excesiv al României și pericolul acompanierii acestuia de un alt deficit, cel al contului curent, care descrie diferența negativă între valuta care intră în țară și cea care este din ea. Această problemă a așa numitelor deficite gemene pune Eomânia într-o situație aproape unică într-o Europă în care toate statele au rulat deficite fiscale mari în lupa cu efectele pandemiei de Covid 19, dar nu au un deficit comercial dezechilibrat, în general exportând mai mult decât importă.
”Deficitele de cont curent au fost de cca. 5 % din PIB în 2019 și 2020, probabil va fi consemnat un deficit către 7 % din PIB în 2021. Cehia, Ungaria, Polonia au balanțe externe mult mai confortabile, au chiar surplusuri”, arată raportul.
Menținerea acestui ”tandem nefavorabil deficit bugetar-deficit de cont curent explică de ce costul finanțării României pe piața locală și pe cea externă este mai înalt – față de Cehia, Polonia, Ungaria (țările cu care ne comparam îndeobște)”, arată raportul.
”Economiile emergente, ce nu emit monedă de rezervă prin definiție, trebuie să fie mai grijulii cu balanțele interne și externe”, avertizează autorii raportului.
Ei bine România este o țară emergentă, iar leul nu este o monedă de rezervă, adică să nu e păstrată în compoziția rezervelor valutare ale băncilor centrale, așa cum sunt euro, dolarul sau lira sterlină, .
”Miza enormă acum este de a reduce deficitul în 2024” până la 3% din PIB, arată raportul, care nu exclude însă o nouă frână în calea ajustării fiscale/bugetare provocată de un eventual ”șoc advers de mare amploare”.
