RECALCULARE Creșterea pensiilor se face pe datorie. Cine va plăti 2.100.00.000 lei în fiecare lună. Urmează o toamnă care, din punct de vedere bugetar, este fierbinte. Motivul: pensiile urmează să fie recalculate.
Problema este că Guvernul se baza în bună măsură pe dilatarea cifrei de afaceri a României, adică a produsului intern brut (PIB).
RECALCULARE Creșterea pensiilor se face pe datorie. Cine va plăti 2.100.00.000 lei în fiecare lună
Or, această cifră de afaceri are o creştere pitică, asemănătoare unei stagnări de facto. În toată primăvara, creşterea economică a fost de 0,1%, iar de la începutul anului de 0,7%. Acestea nu sunt venituri suplimentare la buget.
Suma ce se va adăuga lunar cheltuielilor statului, prin recalcularea pensiilor, va fi de 2,1 miliarde de lei, conform calculelor finale prezentate de ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
2,1 miliarde de lei înseamnă până la finalul anului 8,4 miliarde de lei, adică aproape 1,7 miliarde de euro. Nimeni nu ştie de unde anume din planificarea bugetară se vor putea face aceste plăţi suplimentare.
Citeşte şi:
Singura soluţie este ca Ministerul Finanţelor să continue să se împrumute, deschizând şi mai mult compasul datoriei publice, care şi aşa este foarte mare.
Dacă în anii trecuţi Guvernul mai jongla cu metodologiile pe ESA şi pe cash, pentru a disimula problema datoriei publice excesive, acum deja este consacrată problema.
La peste 55% datorie publică, trebuie îngheţate pensiile şi salariile bugetare. Asta intră în contradicţie cu măririle promise.
Citeşte şi:
Rădăcina problemei este că nu se face consolidare fiscală. Aceasta ar înseamna micşorarea cheltuielilor, or, în an electoral, cu elasticul promisiunilor către alegători întins la maximum, aşa ceva este imposibil de realizat.
Nu se va întâmpla nici anul viitor, când probabil că soluţia adoptată va fi creşterea taxelor şi impozitelor, care matematic va duce la mărirea postelectorală a veniturilor la buget, dar şi a sarcinii puse pe omul simplu.
Foto: Flickr/Daniel Dutkowski
Atunci când necesitatea îndeplinirii promisiunilor politice va fi pe curs de coliziune cu restricţiile bugetare în creştere, vom avea un conflict social.
Citeşte şi:
Şi acum date concrete despre vremuri bugetare tulburi: PIB-ul României a crescut în T2 cu 0,1%, față de T1 2024, încetinind de la 0,5% (T1 față de T4 2023).
Față de T2 2023, creșterea economică a accelerat la 0,8%, de la 0,1% în T1. În primul semestru, PIB a crescut cu 0,7%, pe serie brută, și cu 1,5%, pe serie ajustată sezonier, comparativ cu perioada ianuarie-iunie 2023.
Întrebarea care se pune este: dacă creşterea pensiilor se face pe datorie, ce se va întâmpla în ziua în care ţara nu şi-o va mai putea plăti?
