Sunt spusele fostului ministru delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, care mai afirmă că, pe de altă parte, cu o investiţie de 10 miliarde de euro, "putem transforma Moldova în prima ţară din lume neutră dpdv al carbonului".

Republica Moldova ar putea fi lider global

Anul trecut, Nicolescu, care atrage atenţia că acestea sunt părerile sale personale, a fost numit de Comisia Europeană în Comitetul Executiv al Instituţiei Europene responsabile cu Inovarea şi Tehnologia.

Citeşte şi: Rusia acuză Ucraina că vrea să invadeze Transnistria și Moldova. Se repetă scenariul „eliberării”?

Pe 22 februarie 2022, aminteşte expertul, "Rusia era în sectorul energetic liderul indiscutabil din Europa. Azi, e aproape irelevantă şi acest lucru e consecinţa agresiunii lui Putin".

Nu e prima dată

Practic, spune Răzvan Nicolescu, avem un istoric cu Rusia. Nicolescu relatează apoi o chestiune aparent aflată în domeniul personal:

"În 2007, eram un tânăr diplomat, la Reprezentanţa României, şi îmi serbam ziua de naştere, pe 31 decembrie 2006. Ambasadorul m-a sunat şi m-a chemat la birou, pentru că Rusia a tăiat aprovizionarea cu gaze".

Cinci ţări, România, Polonia şi Statele Baltice, au spus ulterior că trebuie să ne diversificăm sursele de energie, aminteşte specialistul. Marea Britanie a fost de acord.

Citeşte şi: Trupe ucrainene înaintează spre granița cu Transnistria. Se pregătește Kievul să apere Moldova?

"Comisia a spus că Rusia a mai făcut asemenea lucruri (n.r.: în sensul că nu trebuie să luăm lucrurile în tragic). Am făcut un plan de acţiune, a venit Proiectul Nabucco, am semnat Acordul de la Viena şi speram că Nabucco va conferi libertate", a amintit Răzvan Nicolescu.

Când era ministru, Nicolescu a lansat la Bruxelles iniţiativa Coridorul Vertical, "care nu ştiu dacă e funcţional azi. Nu ar trebui să uităm greşelile trecutului. Rusia a devenit irelevantă acum, din pricina războiului".

Rusia, sfârşitul economiei gazului

Expertul explică faptul că este greu să controlezi presiunea gazului, iar asta afectează acum puternic Federaţia Rusă, pe economia gazului.

Astfel, "dacă ai o problemă şi trebuie să închizi sondele (n.r.: cum este cazul Moscovei, acum), e foarte greu mai apoi să le redeschizi. Ei, ruşii, au o problemă care reprezintă sfârşitul sectorului energetic rus".

Va dura, susţine Răzvan Nicolescu, cel puţin o decadă, pentru ca ei să dezvolte sectorul energetic spre Asia, iar asiaticii plătesc o treime din preţul plătit de Europa.

Lecţia pe care trebuie să o învăţăm, consideră Nicolescu, este "că ar trebui să-i ascultăm ucraineni, polonezi, români şi cei din Ţările Baltice, care ştiu mai bine cum stau lucrurile".

Sevastopolul, nu un hub militar, ci de energie eoliană

Moldova, cu 3 miliarde de euro, investiţi în 45.000 MW, pe energie eoliană etc., ar putea deveni numărul 1 din Europa, ca lipsă de dependenţă energetică, susţine specialistul.

Mai mult, cu 10 miliarde de euro, "putem transforma Moldova în prima ţară din lume neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon".

Moldova poate să devină un exemplu de prezentat Africii, dar şi Americii Latine. "Dacă cea mai săracă ţară din Europa ajunge la neutralitatea carbonului, exemplul ar putea fi prezentat lumii întregi", afirmă Răzvan Nicolescu.

Pe de altă parte, "există un program foarte eficient din Ucraina, cu becuri verzi, care ar trebui extins şi în Europa. Există o mare nevoie în zona rurală, în România. România ajută foarte mult Moldova", spune Nicolescu.

Atenţie la relaţia cu investitorii

Iar România "ar trebui să aibă o relaţie foarte bună cu investitorii în energetică. Investitorii nu sunt Moş Crăciun", ei trebuie să facă profit, atrage atenţia expertul, dând impresia că face o trimitere implicită la recenta legiferare a suprataxării companiilor de petrol şi gaze şi, mai nou, la revenirea, în prim-planul declaraţiilor politice, a taxei de 1% pe cifra de afaceri.

România, în domeniul Energiei, are foarte multe de spus, susţine expertul, pentru că are cel mai mare proiect eolian din Europa: 24% din mixul energetic este eolian.

Dar lucrurile, din acest punct de vedere, sunt complicate. La momentul scrierii acestui articol, în mixul energetic din România, conform Transelectrica, dintr-o producţie 6,08 GW, energia hidro reprezenta 27%, eolienele peste 19%, nucleara 17%, iar , fotovoltaicele 3,55%.

Motivul: depinde cum bate vântul, la eoliene, cât de mare este luminozitatea, la fotovoltaice, şi debitul disponibil al răurilor, la turbinele hidrocentralelor.