Cu alte cuvinte nu se pierde din suma pe care trebuie să o primească țara noastră pentru că nu s-au îndeplinit reforme ori nu s-au realizat investiţii, precizează sâmbătă Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), în urma unor informaţii apărute în spaţiul public, relatează Agerpres.
"Conform Regulamentului European 241/2021, statele membre au avut o alocare aferentă finanţării nerambursabile (granturilor) stabilită la nivelul anului 2020, din care 30% din valoarea acesteia a fost actualizată în iunie 2022, conform comunicării Comisiei Europene de la momentul respectiv, în conformitate cu prevederile articolului art. 11, alin (2): 'Calculul contribuţiei financiare maxime prevăzute la alineatul (1) litera (b) se actualizează până la 30 iunie 2022 pentru fiecare stat membru prin înlocuirea datelor din previziunile Comisiei din toamna anului 2020 cu rezultatele efective în ceea ce priveşte variaţia PIB-ului real în 2020 şi variaţia agregată a PIB-ului real în perioada 2020-2021'.
Citește și: ANALIZĂ Noua reglementare a guvernării corporative a firmelor de stat - o "țintă PNRR" ratată?
Astfel, Comisia Europeană a publicat în iunie 2022 sumele actualizate ale granturilor pentru toate statele membre în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR).
Această actualizare are loc deoarece 30% din valoarea maximă iniţială a grantului s-a bazat, parţial, pe creşterea PIB-ului real estimată în previziunile economice din toamnă 2020 şi, conform Regulamentului European, aceasta a trebuit actualizată pe baza datelor Eurostat actuale, până la 30 iunie 2022.
Citește și: Boloș, despre pensiile speciale: „Reforma asumată în PNRR înseamnă să reducem la jumătate cuantumul”
Pentru a intra în vigoare aceste modificări, pentru toate statele membre vor trebui adoptate noi decizii de punere în aplicare a Consiliului actualizate, în conformitate cu prevederile articolului 18, alin. (2) din regulamentul 241/2020: 'După ce Comisia pune la dispoziţie pentru alocare cuantumul menţionat la articolul 12 alineatul (3), un stat membru poate actualiza şi transmite planul de redresare şi rezilienţă menţionat la alineatul (1) de la prezentul articol pentru a ţine seama de contribuţia financiară maximă actualizată calculată în conformitate cu articolul 11 alineatul (2)'", se spune în comunicat.
În acest sens, pentru 21 de state membre ale UE, din perspectiva creşterii economice reale, Comisia Europeană a redus alocările, rezultând scăderi de până la 23,4% din valoarea granturilor aferente PNRR-ului iniţial, cum este cazul Belgiei.
În iunie 2022, pe fondul creşterii economice reale mai ridicate, în raport cu cea estimată, valoarea actualizată în conformitate cu regulamentul european, publicată de Comisia Europeană pentru România, a fost diminuată cu 2,1 miliarde euro, respectiv o scădere de 14,87%. Astfel, de la o valoarea iniţială a componentei de grant de 14,2 miliarde de euro, s-a ajuns la o valoare actualizată de 12,1 miliarde de euro.
"Aşadar, este o măsură ce se aplică tuturor statelor membre, dat fiind că mecanismul de Redresare şi Rezilienţă a fost conceput pentru a sprijini pentru investiţii şi reforme esenţiale pentru a trece cu bine peste toate tipurile de provocări generate de criza COVID-19", subliniază MIPE.
Întrucât a reuşit redresarea economiei şi creştere în 2021 faţă de 2020, Guvernul este în situaţia de a propune diminuarea alocării cu 2,1 miliarde euro, astfel că a mandatat MIPE să efectueze propuneri către reprezentanţii Comisiei Europene pentru a identifica cea mai bună opţiune, dar nu este definitivată o listă finală în acest sens. Aşadar, nu se pierde din suma pe care România trebuie să o primească din PNRR pentru că nu s-au îndeplinit reforme sau nu s-au realizat investiţii, adaugă ministerul.
Astfel, în urma mandatului primit, MIPE a elaborat propunerile de ajustare a sprijinului financiar aferent PNRR care să nu crească riscul de implementare a investiţiilor din cadrul PNRR. Pentru ca selectarea investiţiilor care să fie cuprinse în diminuarea de grant să fie cât mai puţin intruzivă asupra implementării Planului, s-a ţinut cont de următoarele aspecte: să nu se elimine reformele din plan; să nu afecteze priorităţile specifice ale crizei actuale în următoarea ordine de prioritate: energie, transport, educaţie, sănătate, digitalizare şi mediul de afaceri; să nu afecteze contribuţia la recomandările specifice de ţară (RSŢ), să nu afecteze procentele minime de contribuţie la tranziţia digitală (20% din total alocare) şi neutralitatea climatică (37% din total alocare); să fie diminuate investiţiile care pot fi transferate/continuate în cadrul programelor din Politica de Coeziune; să nu afecteze capacitatea de implementare/maturitatea investiţiilor.
În altă ordine de idei, MIPE atrage atenţia că, în cadrul procesului de avizare a unei cereri de plată, Comisia Europeană poate solicita clarificări suplimentare faţă de documentaţia prin care un stat membru justifică realizarea ţintelor şi jaloanelor, această practică fiind una obişnuită în procesul de analiză.
"În vederea clarificării tuturor aspectelor necesare, Guvernul României, prin Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a răspuns de fiecare dată prompt, împreună cu toţi coordonatorii de reformă şi investiţii, tuturor cererilor de clarificări ce au apărut din partea Comisiei Europene. Guvernul României şi reprezentanţii Comisiei Europene sunt într-un dialog permanent cu scopul ca cererea a II-a de plată să fie achitată integral, iar la acest moment aceasta este singura opţiune luată în calcul.
Rolul MIPE este de a oferi predictibilitate printr-o relaţie apropiată cu Executivul European şi de a sprijini instituţiile responsabile pentru implementarea în bune condiţii a Planului", conform documentului.
La sfârşitul lunii februarie 2023, a fost aprobat noul Regulament European privind amendarea regulamentului iniţial al Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă. Această modificare vine în contextual noilor realităţi de la nivel european, pe fondul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, cu scopul de a realiza investiţii verzi.
În luna martie 2023, CE a publicat un set de orientări privind planurile de redresare şi rezilienţă în contextul planului REPowerEU, recomandarea fiind ca modificările planurilor în contextul introducerii capitolului dedicate REPowerEU să se realizeze concomitent cu alte actualizări necesare ca urmare a diminuării alocării aferente componentei de grant, dar şi a ajustărilor de preţ din cauza creşterii preţurilor, respectiv inflaţiei, aspect ce conduce la necesitatea redimensionării unor ţinte asumate în cadrul planurilor.
Conform orientărilor CE, printre exemplele de tipuri de modificări care ar putea fi propuse, se numără: creşterea cuantumului sprijinului sub formă de împrumut sau al transferurilor pentru a compensa o scădere a contribuţiei financiare; creşterea sau reducerea ţintelor sau a unui set coerent de ţinte, împreună cu modificarea proporţională a costului estimat al măsurii (măsurilor) în cauză; adăugarea sau eliminarea de măsuri legate de modificarea contribuţiei financiare; modificarea calendarului jaloanelor şi al ţintelor sau adaptarea descrierii măsurii şi a jalonului/ţintei afectate de modificarea contribuţiei financiare.
Potrivit calendarului de implementare a PNRR, România a avut de îndeplinit 51 de jaloane şi ţinte cu termen de realizare trimestrul I şi trimestrul II 2022, care au fost incluse în cea de-a doua cerere de plată, transmisă CE la finalul anului 2022.
România beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro pentru implementarea PNRR, din care granturi în valoare de aproximativ 14,24 miliarde euro şi împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro. De la startul implementării şi până la finalul lui 2022, România şi-a asumat îndeplinirea a 151 de ţinte şi jaloane.
