Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Irinel Scrioșteanu a anunțat că Agenția Națională pentru Achiziții Publice a validat documentația de atribuire pentru elaborarea Studiilor de Fezabilitate pentru 4 noi poduri peste Prut. Pentru trei dintre ele, licitațiile au fost anulate anul trecut.
Citește și: 400 de angajați, plătiți și cu 14.000 lei/lună la o companie de stat care de un an nu funcționează
România și Moldova, legate de 4 noi poduri peste Prut, unul la nivel de autostradă. Când vor fi gata
„A fost validată de către Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) documentația de atribuire pentru elaborarea Studiilor de Fezabilitate pentru 4 poduri rutiere noi peste Prut.
Procedura de licitație pentru primele trei poduri de mai jos a fost anulată anul trecut, iar acum s-a revizuit din punct de vedere economic valoarea estimată și a fost adăugat încă un pod, cel de la Răducăneni (RO) - Bărboieni (MD), după cum urmează:
𝗣𝗼𝗱 𝗻𝗼𝘂 𝗦𝘁𝗮𝗻𝗰𝗮 (𝗥𝗢) - 𝗖𝗼𝘀𝘁𝗲𝘀𝘁𝗶 (𝗠𝗗)
Amplasamentul se va desfășura pe teritoriului județului Botoșani și al Raionului Rîșcani, la sud de actualul punct vamal, ce funcționează pe DN29E
𝗣𝗼𝗱 𝗻𝗼𝘂 𝗕𝘂𝗺𝗯𝗮𝘁𝗮 (𝗥𝗢) - 𝗟𝗲𝗼𝘃𝗮 (𝗠𝗗)
Amplasamentul va fi localizat în estul României, la nivelul județului Vaslui și în sud-vestul Republicii Moldova, la nivelul Raionului Leova.
𝗣𝗼𝗱 𝗻𝗼𝘂 𝗙𝗮𝗹𝗰𝗶𝘂 (𝗥𝗢) - 𝗟𝗲𝗰𝗮 (𝗠𝗗)
Amplasamentul viitorului obiectiv se va desfășura pe teritoriul județului Vaslui și al Raionului Cantemir
𝗣𝗼𝗱 𝗻𝗼𝘂 𝗥𝗮𝗱𝘂𝗰𝗮𝗻𝗲𝗻𝗶 (𝗥𝗢) - 𝗕𝗮𝗿𝗯𝗼𝗶𝗲𝗻𝗶 (𝗠𝗗)
Termenul de depunere a ofertelor este 𝟮𝟵 𝗳𝗲𝗯𝗿𝘂𝗮𝗿𝗶𝗲.
În cadrul acestor obiective de investiții, se vor implementa cel puțin următorii indicatori tehnico-economici:
pod rutier nou
drum de legătură la infrastructura existentă
punct control frontieră
Drumurile de legătură vor asigura conectivitatea atât cu infrastructura rutieră existentă, cât și cu celelalte proiecte de infrastructură majoră din România, aflate în diferite stadii de implementare, precum: Autostrada Unirii A8 Târgu Neamț - Iași - Ungheni, parte a Coridorului TEN-T Core (Central) și Drumurile de mare viteză Tișița-Albița, Buzău-Brăila, Brăila-Focșani, Suceava-Botoșani, dar și DX Brăila-Galați”, a anunțat secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Irinel Scrioșteanu, pe pagina sa de Facebook.
Citește și: Pe două tronsoane ale Autostrăzii Transilvania nu se lucrează de 11 ani. CNAIR caută firmă de pază
Primul pod peste Prut la nivel de autostradă
„De asemenea, 𝗮 𝗳𝗼𝘀𝘁 𝗿𝗶𝗱𝗶𝗰𝗮𝘁𝗮 𝘀𝘂𝘀𝗽𝗲𝗻𝗱𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗹𝗶𝗰𝗶𝘁𝗮𝘁𝗶𝗲𝗶 𝘀𝗶 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗰𝗼𝗻𝘀𝘁𝗿𝘂𝗰𝘁𝗶𝗮 𝗽𝗿𝗶𝗺𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗽𝗼𝗱 𝗹𝗮 𝗻𝗶𝘃𝗲𝗹 𝗱𝗲 𝗮𝘂𝘁𝗼𝘀𝘁𝗿𝗮𝗱𝗮 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝘀𝗲 𝘃𝗮 𝗰𝗼𝗻𝘀𝘁𝗿𝘂𝗶 𝗽𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗣𝗿𝘂𝘁, 𝗨𝗻𝗴𝗵𝗲𝗻𝗶 (𝗥𝗢) – 𝗨𝗻𝗴𝗵𝗲𝗻𝗶 (𝗠𝗗), pod care face parte din proiectul Autostrăzii A8 și care va avea și punct de trecere a frontierei.
Noul termen pentru depunerea ofertelor a fost stabilit la 𝟯𝟭 𝗶𝗮𝗻𝘂𝗮𝗿𝗶𝗲.
Principalele caracteristici prevăzute sunt:
261,20 m lungime pod nou peste Prut
2 benzi pe sens + trotuare
13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)
8 m lățime parte carosabilă
1 km lungime traseu
4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură
punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor
Durata contractului este de 24 luni, din care 6 luni pentru proiectare și 18 luni pentru execuție, iar sursa de finanțare este asigurată din fonduri europene nerambursabile.
Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).
Reamintesc faptul că am reabilitat deja primul pod peste Prut după Revoluție, Galați (RO) - Giurgiulești (MD) și am demarat procedurile și pentru reabilitarea podurilor:
Albița (RO) - Leușeni (MD): lucrările presupun demolarea podului vechi și reconstrucție pod nou pe 4 benzi
Sculeni (RO) - Sculeni (MD)
Oancea (RO) - Cahul (MD)
Iar construcția acestor poduri peste Prut va duce la:
eliminarea blocajelor din punctele de trecere a frontierei
creșterea capacității de transport dintre cele două țări
realizarea conectivității Republicii Moldova cu rețelele europene de transport TEN-T
fluidizarea și optimizarea fluxului de transport mărfuri cu camioanele ce trebuie operate în Portul Constanța”, a mai explicat Irinel Scrioșteanu.