Pe de o parte, Germania, a cărei industrie a contat pe gazele naturale ruseşti ieftine pentru a fi competitivă la exporturi, alunecă încet în recesiune şi se va confrunta anul viitor cu cea mai mare scădere economică din UE. Pe de cealaltă, România, una dintre ţările europene cu cea mai mare diversitate de surse de energie şi cu o dependenţă redusă de importurile de gaze, va avea în 2023 cel mai puternic avans al PIB, dacă din clasament sunt excluse economiile atipice Malta şi Irlanda. Economia germană, cea mai mare din Europa, este orientată spre exporturi, cea românească fiind propulsată de consum, conform Mediafax.
Aceste direcţii ale PIB-urilor reies din cele mai recente prognoze ale Comisiei Europene, care arată că Germania va avea o scădere economică de minus 0,6% anul viitor, iar România va creşte cu 1,8%. Creşterea este excepţională şi pentru Europa de Est, unde de obicei economiile evoluează mai dinamic decât în Vest. Proiecţiile CE arată că Ungaria şi Cehia aproape că vor stagna la 12 luni, ceea ce înseamnă că la un moment dat vor intra şi ele în recesiune. PIB-ul polonez ar urca cu 0,7%. Aici trebuie menţionat că Ungaria are cele mai mari dobânzi din regiune, cea de referinţă a băncii centrale fiind de 13%.
Citește și: Bebelușul care a dus populația planetei la 8 miliarde de locuitori. Fetița provine din Filipine
Referinţa în România şi Polonia este de 6,75%, iar în Cehia de 7%. Dobânzile mari încetinesc inflaţia cu o latenţă de obicei de un an, dar frânează şi creşterea economică. Banca centrală maghiară a dat startul creşterilor de dobânzi în UE la începutul verii anului trecut. Astfel de previziuni trebuie privite cu prudenţă deoarece în ultimii ani estimările pe termen lung au fost foarte imprecise din cauza multitudinii de incertitudini, cum ar fi cele create de pandemie şi de agresiunile Rusiei contra Ucrainei. Însă ele pot reprezenta repere şi arată tendinţe.
Citește și: VIDEO Ultima fiță. A venit cu elicopterul la biserică. Preoții, încântați, s-au pozat cu enoriașul
Recesiunile vin şi trec, şi de aceea nu scăderea economică este marea tragedie pentru Germania. Cei mai mulţi analişti cred că recesiunea germană nu va fi una adâncă. Tragedia constă în cauzele ei şi în urmări. Să asistăm cumva la începutul sfârşitului industriei germane? se întreabă Politico. Iar la fel ca publicaţia americană, întrebarea şi-o pun mulţi alţii.
Scenariul înfricoşător este cel în care corporaţiile industrial germane, dar şi companiile mijlocii, celebrele Mittelstand se vor confrunta cu o criză de energie prelungită şi cu alegerea de a se închide sau de a se muta cu producţia în ţări cu siguranţă energetică mai mare şi cu energie mai ieftină. Companiile mari au putere financiară şi de adaptare mai mare. IMM-urile nu.
Iarna aceasta nu va fi una a apocalipsei Mittelstandurilor şi nici a migraţiei deoarece Germania şi-a făcut suficiente rezerve de gaze naturale în ultimele opt luni. Însă perspectiva, în special pentru afacerile de mărime medie şi mică, va deveni din ce în ce mai sumbră pe măsură ce costurile mari persistă.
Companiile multinaţionale vor avea în faţa lor avantajul greutăţii şi al buzunarelor mai adânci, fiindu-le astfel mai uşor să-şi transfere liniile de producţie şi lanţurile de aprovizionare în economii mai prietenoase cu afacerile lor.
Guvernul pare să-şi fi dat seama de pericol, venind cu un plan de plafonare a preţurilor gazelor pentru câteva zeci de mii de companii importante, un efort care a stârnit reacţii potrivnice dure din partea unor state europene ca Franţa şi Ungaria.