Românii muncesc mult şi ineficient, în ţară. De ce se schimbă lucrurile când plecăm în Occident? Câte ore pe săptămână lucrează europenii? - este întrebarea la care a răspuns Eurostat, entitatea care se ocupă de statisticile UE.
Anul trecut, orele efective de lucru săptămânal, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă 20 şi 64 de ani, la locul lor de muncă principal, în UE, a fost în medie de 36,1 ore.
Românii muncesc mult şi ineficient, în ţară. De ce se schimbă lucrurile când plecăm în Occident?
O privire mai atentă asupra țărilor UE relevă diferențe notabile. Cele mai lungi săptămâni de lucru au fost înregistrate în Grecia (39,8 ore), România (39,5), Polonia (39,3) și Bulgaria (39,0).
În schimb, Olanda a avut cea mai scurtă săptămână de lucru (32,2 ore), urmată de Austria (33,6) și Germania (34,0), conform Eurostat.
Aşa cum se observă, ţările cu forţă economică mai mare sunt cele în care oamenii muncesc mai puţin. O explicaţie este că muncesc la firme care au valoare adăugată mai mare.
Citeşte şi: Câți bani din salariu se rețin pentru voucherele de vacanță? În 3 săptămâni intră 1600 lei
Aceasta înseamnă că firma nu extrage cărbune sau minereu de cupru, ori sare, ca în România, unde astfel valoarea adăugată este foarte mică.
Firma produce pelete puternic calorice, ori prelucrează cuprul, pentru circuite integrate, ori livrează pieţei produse alimentare rafinate, foarte scumpe faţă de preţul de producţie. Toate acestea au valoarea adăugată mare.
Salariaţii firmei din Olanda muncesc mai puţin, câştigă mai mult şi aduc angajatorului profituri mai mari. Munca lor este aşadar mai eficientă.
Citeşte şi: Românii vor avea salariu minim la nivel european. Câți bani primesc în plus? De când?
Productivitatea muncii lor este mai mare. Productivitatea unui salariat este de trei ori mai mică, în România, decât media europeană şi se ridică la aproximativ 15.000 de euro/an, conform preşedintelui executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Florin Dănescu. Ceea ce confirmă lucrurile.
"Care e productivitatea unui salariat al unui IMM, în România, timp de un an ? Păi, în jur de 14.500, spre 15.000 de euro, comparabil cu 47.000 de euro, la nivel european, pe medie, deci mai puţin de trei ori", spune Dănescu.
Foto: Wikimedia/Felix O/CC BY-SA 2.0
Nu trebuie înţeles că pentru asta vinovat este cu certitudine angajatul. Contextul economic determină şi el productivitatea, nu numai slaba pregătire profesională, ori indolenţa. Acelaşi angajat, dacă pleacă în Germania, are o productivitatea mult mai mare.
Citeşte şi: Peste un milion de angajați români pierd bani din salariu, din iulie. Din ce cauză?
Un alt aspect e cel legat de creşterea veniturilor. Dacă Executivul măreşte din pix veniturile salariaţilor de la stat, aceasta influenţează piaţa muncii şi obligă şi mediul privat să mărească salariile, chiar dacă o face doar pentru a nu pierde angajaţi, care se duc la statul-magnet.
Astfel, productivitatea muncii acestor angajaţi scade. Un alt mecanism de scădere a productivităţii muncii este creşterea salariului minim. Peste o lună, urmează o nouă creştere a acestuia, până la 3.700 de lei, în numele racordării salariului minim din România la cel european. Atunci, productivitatea muncii va scădea, deci şi competitivitatea României, ca piaţă.
Dar salariul minim european e un edificiu la care s-a clădit peste jumătate de secol. Olanda de exemplu vine din cu totul altă direcţie: veniturile sunt mult mai mari (salariul minim este de 2.069 de euro, conform wageindicator), pentru că există un rezervor de creştere disponibil, sustenabil, în condiţiile în care, aşa cum am văzut, olandezii muncesc mai puţin, ca număr săptămânal de ore.
