Situaţia fiscală a României se va deteriora mult peste aşteptări în acest an electoral. Deficitul bugetar, în loc să scadă, aşa cum era programat, va merge la peste 7% din PIB, ca în al doilea an de pandemie. Doar creşterile de taxe vor putea reduce deficitul bugetar de anul viitor: creşterea taxei pe valoare adăugată, a accizelor, a taxelor pe proprietate şi mărfuri.
Sunt avertismentele UniCredit Bank, care se aşteaptă ca din 2026 să fie introdusă şi taxarea progresivă a veniturilor.
Semnal de alarmă, pentru România! Deficitul, peste 7% în 2024. Urmează creșterea TVA și a taxelor
Deficitul bugetar la 5 luni a ajuns la 3,4% din produsul intern brut în România, faţă de 3,2% în primele 4 luni. Guvernul PSD-PNL ar fi trebuit să reducă deficitul la 5% din PIB în acest an, comparativ cu 6,6% în anul precedent.
Citește și: „Cadou” de 1 iulie, pentru șoferi! Benzina și motorina se scumpesc, cresc accizele. Vezi cu cât
„Din cauza alegerilor parlamentare care vor avea loc foarte târziu în acest an, vedem acum riscul ca deficitul bugetar să depăşească 7% din PIB în 2024, cu excepţia cazului în care guvernul reduce cheltuielile sau decide să facă arierate. Acestea din urmă ar afecta eforturile de anul viitor de a strânge băierile pungii”, transmit Dan Bucşa, economist şef pentru Europa Centrală şi de Est la UniCredit Londra, respectiv Anca Negrescu, senior economist UniCredit Bank România, informează News.ro, citând Profit.ro.
Situaţia fiscală a fost aruncată în aer de poziţia partidelor de guvernare în acest an cu patru rânduri de alegeri.
Salariile la stat şi pensiile au crescut în acest an şi din septembrie urmează o nouă majorare a pensiilor, ceea ce va contribui la cel mai ridicat deficit fiscal din regiune
„Campania electorală a oprit orice eforturi de îmbunătăţire a colectării impozitelor, iar deficitul bugetar a crescut la 3,3% din PIB la sfârşitul lunii aprilie, mai mare decât în timpul pandemiei de COVID-19.
Execuţia slabă a bugetului se explică atât prin cheltuieli mai mari decât cele planificate (ceea ce este obişnuit într-un an electoral), cât şi prin venituri mai mici decât cele planificate (pe lângă colectarea slabă a veniturilor, impozitele pe companiile energetice au scăzut în concordanţă cu preţurile internaţionale)”, adaugă economiştii UniCredit.
Citește și: Ce putere de cumpărare au românii față de ceilalți cetățeni ai UE? Ce avem cel mai ieftin?
Într-o estimare recentă, ING Bank vede deficitul fiscal la 6,5% la finele anului. UniCredit vede o creştere a riscului de scădere a ratingului de ţară în 2025-2026, în cazul în care deficitul bugetar nu este corectat.
„Deficitul bugetar nu va fi redus în 2025 decât dacă impozitele cresc. În timp ce premierul Marcel Ciolacu continuă să nege că TVA-ul va creşte, cel puţin la alimente şi medicamente, ne aşteptăm la o creştere a cotei TVA (cu 2 pp pentru cota principală) şi la creşterea accizelor, a impozitelor pe proprietate şi pe mărfuri”, arată economiştii UniCredit.
Citește și: Creşterea economică a României va scădea anul viitor. Euro va sări de 5 lei
Creşterea taxelor, cuplată cu o indexare mai mică a pensiilor anul viitor, ar putea duce deficitul bugetar în zona a 5% din PIB, dacă arieratele moştenite din acest an nu vor fi prea ridicate.
Economia va reacţiona negativ la creşterile de taxe. Dacă în 2024 UniCredit vede o creştere economică de 2,4%, susţinută de majorarea salariilor şi a consumului în 2025 se aşteaptă ca aceasta să frâneze la 1,3%, cel mai redus nivel de după pandemie.