Scăderea numărului de nașteri și creșterea concomitentă a ponderii vârstnicilor plasează o povară uriașă asupra sistemului pensiilor de stat în Ungaria, ca să nu mai vorbim despre tinerii emigranți.
ȘOC în Ungaria, unde pensionarii vor ieși la pensie la 75 ani. Ce se întâmplă în România?
Întrebarea este: cine va putea menține sistemul de asistenţă socială, în mijlocul unor schimbări demografice atât de dramatice? Scăderea continuă a populației Ungariei și îmbătrânirea societății prezintă provocări din ce în ce mai serioase, pentru sistemul de pensii de stat.
Semne clare ale schimbărilor demografice pot fi observate în Ungaria de mult timp, dar în ultimii ani procesele s-au accelerat dramatic, conform Economx.
Funcționarea sistemului de pensii maghiar se bazează pe principiul că contribuțiile generației muncitoare acoperă pensiile generației mai în vârstă, exact ca şi în România. Este vechea schemă Ponzi care, atunci când baza piramidei se îngustează, devine instabilă şi riscă să se prăbuşească.
Citeşte şi: LEGE Se modifică, din nou, vârsta de pensionare. Cum poți ieși la pensie cu 5 ani mai devreme?
Concret, odată cu îmbătrânirea populației și reducerea populației în muncă, din ce în ce mai puțini cotizatori trebuie să asigure plata pensiilor a din ce în ce mai mulți pensionari. Tendința pune o presiune din ce în ce mai mare asupra fondului de pensii de stat, a cărui sustenabilitate pe termen lung sub această formă devine din ce în ce mai incertă.
Scăderea continuă a numărului de nașteri atinge noi minime în Ungaria: în iunie de exemplu am doborât un record negativ vechi de un secol: au venit pe lume doar 6.040 de nou-născuți, cu 17% sau cu 1.217 copii mai puțin decât în iunie 2023, se arată în articolul numit „Dacă acest lucru continuă, vârsta de pensionare ar putea fi extinsă la 70-75 de ani”.
Ungaria,: pensionarii ar putea ieși la pensie la 75 ani. Ce se întâmplă în România?
Seriile de date lunare retrospective arată că nu s-au născut niciodată atât de puțini copii, iar rata de fertilitate nu a depășit 1,4 în nici o lună, în ultimele șase luni, arătând clar scăderea vizibilă a dorinței de a avea copii.
Citeşte şi: A crescut speranța de viață în România. Câți români au peste 100 de ani?
În luna iunie a acestui an, s-au născut 37.898 de copii, cu 4.059 (9,7 la sută) mai puțini decât în aceleași luni ale anului trecut, potrivit datelor Oficiului Central de Statistică (KSH). Numărul naşterilor a scăzut în toate regiunile Ungariei, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cea mai mare scădere, depășind media națională, a avut loc în Budapesta, Transdanubia de Vest și regiunea Pest. Toate acestea demonstrează clar că tendința de scădere a populației continuă. În același timp, proporția grupelor de vârstă mai înaintată în societate este în creștere, iar speranța de viață este în creștere şi ea.
Potrivit datelor din primele cinci luni, anul acesta au murit cu 4,5% mai puțini oameni decât cu un an mai devreme, ceea ce este o schimbare pozitivă, dar nu suficientă pentru a inversa tendința de scădere a populației.
Citeşte şi: La cât a crescut populaţia lumii anul trecut. Suntem 75 de milioane de oameni mai mulţi
Populația estimată a țării era de 9.985.722, în anul 2011, şi a scăzut la 9.599.000, în anul 2023, arată recensământul din anul 2022. În 1954, rata de creștere a populației în Ungaria era remarcabilă, chiar și în termeni europeni: 12%, ca urmare a măsurilor de politică populațională.
Scopul măsurilor a fost de a compensa scăderea populației de după război și de a crește semnificativ natalitatea.
Foto: RawPixel/CC0
Principalele măsuri ale epocii includ interzicerea completă a avortului și introducerea unei taxe pentru lipsa copiilor, pe care toate femeile și bărbații fără copii trebuiau să o plătească, iar statul a încurajat nașterea, prin diferite subvenții, precum concediul de maternitate mai lung și beneficiile financiare mai bune.
Ceauşeii Ungariei, "copii Ratkó"
Măsurile au îndeplinit așteptările: pe termen scurt, au avut ca rezultat o creștere semnificativă a numărului de nașteri, care a fost urmată de o generație, cunoscută sub numele de "copiii Ratkó", cu aproape 200.000 mai mulți născuți în fiecare an.
Asta seamănă cu epoca "ceauşeilor" din România. Cu toate acestea, după sfârșitul erei, odată cu relaxarea restricțiilor, ridicarea interdicției avortului și reorganizarea socială de după revoluția din 1956, numărul nașterilor a scăzut din nou.
Între anii 1954 și 1962, rata de creştere a populației a scăzut de la 12% la 2,1%. Parțial din cauza lipsei unei populații tinere de vârstă fertilă, care a emigrat din 1956 încoace, în anii 60 Ungaria a devenit țara cu cea mai scăzută rată de fertilitate din lume, alături de RDG.
Numărul mare de avorturi a influențat decisiv și dezvoltarea demografiei: între anii 1960 și 1973, s-au făcut mai multe întreruperi de sarcină decât au fost născuții vii.
Cum stau lucrurile în România
În România, vârsta de pensionare a fost dintotdeauna un motiv de dispută în rândul cetățenilor. Autoritățile au anunțat care sunt criteriile după care se modifică vârsta la care se pot pensiona femeile și bărbații.
Românii se vor putea pensiona cu 5 ani înainte de vârsta standard de 65 de ani pentru bărbaţi şi 62 de ani pentru femei, dacă au contribuit la sistemul de pensii timp de 40 de ani, respectiv 37 de ani.
„Începând cu data finalizării eşalonării prevăzute în anexa nr. 5, stagiul minim de cotizare contributiv, stagiul complet de cotizare contributiv şi vârsta standard de pensionare, prevăzute de prezenta lege, sunt majorate în funcţie de evoluţia speranţei de viaţă din România, la un interval de maximum 3 ani”, spune noua Lege a pensiilor.
Și în România, natalitatea e în declin. Creșterea pensiei, în medie, cu 700 de lei, din septembrie, crește povara pe umerii celor activi și tot mai puțini numeroși.
O creștere a vârstei de pensionare ar putea fi, în aceste condiții, o condiții de la sine înțeleasă.
