Având în vedere criza energetică și scumpirea galopantă a energiei, dacă stai la casă poți să scapi aproape complet de coșmarul facturilor pentru căldură/apă caldă și curent electric. Soluția o reprezintă montarea de panouri fotovoltaice, care scad factura cu 70% la curent, și a unei pompe de căldură, care elimină complet gazele, lemnul sau peleții, și poate fi folosită și pentru răcirea imobilului pe timp de vară, în locul tradiționalelor aparate de aer condiționat.
Un sistem de panouri fotovoltaice de 5 kW, de exemplu, costă circa 6.000 de euro și o pompă de căldură pentru o casă de 120 de metri pătrați, aproximativ 3.500 de euro, plus costurile de instalare, ce pot varia destul de mult, mai ales în funcție de tipul pompei (aer-apă, apă-apă sau sol-apă). Cea mai ieftină e pompa de căldură aer-apă, ce poate fi montată inclusiv pentru un apartament de bloc, dacă există acces la o terasă suficient de mare sau merge pusă pe acoperișul clădirii, celelalte două tipuri implicând efectuarea de foraje.
Sigur, o centrală termică pe gaz, lemne sau peleți echivalentă e mai mult mai ieftină, dar dacă pompa de căldură este asociată cu panouri fotovoltaice, casa devine aproape independentă energetic. Ne mai trebuind să plătiţi aproape nimic, investiția se recuperează destul de repede, în 3-5 ani, potrivit specialiștilor.
Pompa de căldură elimină complet gazele, lemnul sau peleții, și poate fi folosită și pentru răcirea imobilului pe timp de vară
Pompele de căldură reprezintă o alternativă eficientă pentru încălzirea și răcirea caselor, dar și pentru prepararea apei calde. O pompă de căldură este un dispozitiv care folosește transferul termic cu ajutorul unui agent frigorific pe care îl trece în diferite procese de stare (vaporizare sau condensare), prin intermediul unui compresor considerat „inima” instalației.
Agentul frigorific circulă prin țevile dintre vaporizator și condensator, permițând astfel transferul eficient de energie termică. Este important ca agentul frigorific să atingă o temperatură suficient de mare atunci când ajunge în compresor pentru a putea elibera căldură. Vaporii care sunt încălziți devin lichizi și eliberează energie stocată în interior sub formă de căldură, către sistemul de încălzire.
Căldura produsă este eliberată în locuință prin sistemele de încălzire, fie că e vorba de ventiloconvectoare, încălzire prin pardoseală sau prin pereți, fie calorifere ori alte sisteme disponibile.
De regulă, sursele din care poate fi transferată căldura sunt aer, apă sau sol. Cu alte cuvinte, căldura este colectată din aceste surse și apoi este concentrată pentru a putea fi folosită în interiorul locuinței. Cele mai folosite tipuri sunt pompele de căldură aer-apă, care transferă căldura din aerul exterior pentru a crea confortul dorit pe timp de iarnă sau vară.
Este important de menționat faptul că pompele de căldură pot fi folosite atât în modul de încălzire, cât și de răcire, în funcție de anotimp și de nevoile utilizatorilor. Totodată, pompele de căldură pot fi folosite pentru a prepara apă caldă.
Pompele de căldură sunt mult mai eficiente din punctul de vedere al energiei consumate spre deosebire de alte metode tradiționale de încălzire sau răcire.
Totuși, eficiența modelului aer-apă se diminuează pe măsură ce temperaturile de afară scad, ceea ce înseamnă că sunt considerate a fi mai eficiente în zonele cu climat mai cald.
Ce tipuri de pompe de căldură există
Pompă de căldură aer-apă
Pompa de caldură aer-apă folosește aerul exterior pentru a încălzi locuința, chiar și atunci când temperaturile din timpul iernii sunt destul de scăzute. Aceasta poate fi conectată atât la diferite unități terminale (ventiloconvectoare, calorifere, etc), cât și la instalația de încălzire prin pardoseală, și, totodată, poate fi folosită pentru a produce apă caldă.
Spre deosebire de alte tipuri, pompa de căldură aer-apă nu necesită o investiție totală mare, deoarece căldura este preluată direct din aer și nu este nevoie să conectezi pompa la o sursă de apă sau să faci foraje. Poate fi montată inclusiv pe o terasă, de exemplu.
Coeficientul de performanță al pompei de căldură aer-apă este dependent, însă, de temperatura exterioară. Iar la -20 de grade Celsius s-ar putea să nu mai facă față prea bine.
Pompă de căldură apă-apă
Pompa de căldură apă-apă folosește apa subterană din stratul freatic drept sursă pentru producerea căldurii. Totodată, poate fi folosită și apă dintr-un lac sau dintr-un râu, de exemplu, ca alternativă pentru sursa de încălzire. Pompa de căldură apă-apă necesită foraje de puțuri verticale, pentru pompare și pentru restituție.
Pentru instalarea acesteia, este necesar un foraj, un puț, pentru ca pompa să fie conectată corect la sursa de apă, în funcție de direcția de curgere a apei subterane. În caz contrar, poate exista posibilitatea ca apa restituită să se întoarcă în forajul de pompare, spun specialiștii.
Pompa de căldura apă-apă are eficiență sporită indiferent de temperatura exterioară.
Pompă de căldură sol-apă
Pompa de căldură sol-apă folosește energia solului (energie geotermală) pentru a produce căldură sau pentru răcirea locuinței.
Aceasta funcționează pe baza unui circuit închis, format din pompa de căldură, foraj geotermal (colectori verticali sau orizontali în funcție de suprafața de teren existentă și a studiului geodezic realizat) și sistemul de încălzire din locuință.
Pompa de caldură sol-apă folosește circa 1 KWh de energie electrică și produce 4-5 KWh energie termică. Prin urmare, produce mai multă energie decât consumă.
Are eficiență sporită indiferent de temperatura exterioară.
Alegerea unei pompe de căldură potrivite
Există numeroși factori care pot afecta eficiența unei pompe de căldură, precum tehnologia folosită, componentele auxiliare instalației proiectate (pompe circulație, rezistențe electrice, dimensionarea vasului de acumulare), necesarul de temperatură, apa necesară unităților terminale, dar și temperatura de afară (în cazul pompelor de căldură aer-apă).
- Zona în care locuiești și care sunt temperaturile minime și maxime care au fost înregistrate de-a lungul timpului - eficiența unei pompe de căldură scade atunci când diferența dintre temperatura de afară și cea din interior crește sau când apare înghețul;
- Locul unde montezi pompa de căldură - aceasta trebuie ferită de vânt și ploaie; este de preferat să fie montată sub streașină; de asemenea, pompa de căldură trebuie orientată către sud pentru a fi expusă mai mult la razele solare și pentru a avea eficiență sporită pentru încălzirea casei și către nord dacă este folosită pentru răcirea locuinței;
- Suprafața și modul de compartimentare al locuinței, dar și dacă aceasta este izolată termic;
- Accesul la resurse: aer, apă, sol;
- Numărul de persoane din locuință;
- Locuință permanentă sau sezonieră;
- Coeficientul de performanță;
- Sistemul de încălzire la care va fi conectată pompa de căldură - de exemplu, ventiloconvectoarele folosesc un agent termic de 40 de grade Celsius, încălzirea în pardoseală 35-40 grade C, în timp ce caloriferele folosesc agent temic de până la 55-60 de grade Celsius.
Panourile fotovoltaice scad, iarna, factura cu până la 70%. Statul vine cu banii
Dacă stai la casă, instalarea de panouri fotovoltaice îți poate reduce drastic factura la curent. Fiind în rețea (on-grid), tot mai plătești ceva furnizorului. Există trei tipuri de panouri fotovoltaice, mono-cristaline, poli-cristaline și amorfe, iar alegerea acestora se face în funcție de mai mulți factori.
Pentru a vă face o idee despre potențialul acestei surse de energie, în circa 14 zile, pe un acoperiș ajunge suficientă energie pentru a putea alimenta o locuință cu o suprafață de 100 de metri pătrați timp de un an.
Un sistem obișnuit de panouri fotovoltaice cu o putere instalată de 3 kWp, cu o eficiență de 15%, poate converti în energie 3.720 kWh/an. Iar consumul anual mediu al unei case cu o suprafaţă locuibilă de 100 m², fără încălzire electrică, este de aproximativ 3400 kWh/an.
Dacă aveți un consum lunar de circa 300 kWh, de exemplu, aveți nevoie de un sistem fotovoltaic monofazat cu invertor de peste 3 kW.
Un kit monofazat de 3,64 kW, de pildă, poate fi format din 8 panouri fotovoltaice monocristaline de 455 W, invertor monofazat, modul WI-FI, tablou DC/AC, structură de fixare pentru toate tipurile de suprafețe și conectică aferentă și aplicație dedicată. Prețul pornește de la circa 22.000 de lei.
Dacă aveți un consum lunar de aproximativ 500 kWh, aveți nevoie de un sistem fotovoltaic monofazat cu invertor de peste 5 kW.
Un kit monofazat de 5.46 kW, format din 12 panouri fotovoltaice monocristaline de 455 W, pornește de la circa 29.500 de lei. Dar, la peste 5 kW, puteți alege și un sistem fotovoltaic trifazat. Prețul pornește de la circa 31.500 de lei.
Care este procedura de înscriere în programul Casa Verde Fotovoltaice
Conform ordinului MMAP 2.385/2021, de elaborarea listelor cu solicitanții eligibili se ocupă instalatorii validați în programul Casa Verde Fotovoltaice.
Prin urmare, persoana fizică trebuie să depună la instalatorul validat dosarul de finanțare, ce trebuie să conțină o serie de documente, iar instalatorul face identificarea solicitantului și analiza conformității documentelor prezentate de acesta cu condițiile impuse prin ghidul programului.
Ulterior, instalatorul întocmește lista solicitanților, care cuprinde o serie de informații, precum numele, prenumele, CNP ale solicitantului, județul în care se va amplasa sistemul de panouri fotovoltaice și regiunea, și o transmite Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) pentru validare. Dacă lipsesc informații, AFM notifică instalatorul care, la rândul său, ia legătura cu solicitantul în vederea remedierii situației.
Înscrierea solicitantului în program se consideră finalizată în momentul în care au fost transmise toate datele și aplicația informatică a generat un număr de înregistrare.
Documente necesare pentru înscrierea în programul Casa Verde Fotovoltaice:
- cererea de finanțare, în original, completată integral prin tehnoredactare;
- actul de identitate al solicitantului, valabil la data transmiterii listei solicitanților;
- actul de identitate al solicitantului, valabil la data transmiterii listei solicitanților;
- actul de identitate al coproprietarului/devălmașului, valabil la data transmiterii listei solicitanților;
- împuternicirea notarială, în situația în care cererea de finanțare este semnată de către altcineva decât solicitantul;
- actul de identitate al persoanei împuternicite, valabil la data transmiterii listei solicitanților;
- extras de carte funciară, nu mai vechi de 60 de zile la data transmiterii listei solicitanților, din care să rezulte dreptul de proprietate al solicitantului asupra imobilului construcție deservit de sistemul de panouri fotovoltaice pentru care se solicită finanțarea, în original (termenul a fost extins de la 30 de zile);
- copia cărții funciare colective, din care să rezulte maximum două unități individuale trecute pe aceeași carte funciară care adunate să fie egale cu 1 (un) întreg, în cazul imobilelor-construcții, dintre care unele părți sunt comune, iar restul sunt proprietăți individuale, pentru care se întocmesc o carte funciară colectivă și câte o carte funciară individuală;
- certificatul de atestare fiscală privind obligațiile de plată către bugetul de stat, emis pe numele solicitantului de către organul teritorial de specialitate al Ministerului Finanțelor, în termen de valabilitate la data transmiterii listei solicitanților, în original/ în copie legalizată/ emis în SPV;
- certificatul de atestare fiscală privind impozitele și taxele locale și alte venituri ale bugetului local, emis pe numele solicitantului de către autoritatea publică locală în a cărei rază teritorială își are domiciliul, în termen de valabilitate la data transmiterii listei solicitanților, în original/ în copie legalizată/ emis și comunicat prin mijloace electronice de transmitere la distanță;
- certificatul de atestare fiscală privind impozitele și taxele locale și alte venituri ale bugetului local, emis pe numele solicitantului de către autoritatea publică locală în a cărei rază teritorială se va implementa proiectul, în termen de valabilitate la data transmiterii listei solicitanților, în original/în copie legalizată/emis și comunicat prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în cazul în care solicitantul are domiciliul în altă localitate decât cea în care se implementează proiectul.
