Un compromis pentru ''modernizarea'' acestui tratat vechi de trei decenii a fost redactat în iunie, iar noul text trebuia adoptat formal în unanimitate de toate statele semnatare, la o conferinţă la Ulan Baator (Mongolia) pe 22 noiembrie.
Însă mai multe state membre ale UE (Franţa, Spania, Olanda, Luxemburg şi Germania) au anunţat în ultimele săptămâni că se retrag din acest tratat (Italia s-a retras din 2015), întrucât consideră compromisul din iunie insuficient pentru a răspunde provocărilor legate de schimbările climatice.
La reuniunea de vineri, ''statele membre nu au reuşit să se înţeleagă asupra modernizării Tratatului Cartei Energiei (TCE), vom cere aşadar ca acest punct să fie retras de pe agenda reuniunii de marţi'', ceea ce implică amânarea votului, a anunţat o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, Miriam Garcia Ferrer.
Conform unei surse diplomatice, Franţa, Spania, Olanda şi Germania s-au abţinut vineri asupra mandatului ce urma să fie acordat executivului comunitar.
Carta Energiei datează din 1994 și permite companiilor să ceară despăgubiri unui stat ale cărui reglementări afectează rentabilitatea investiţiilor
TCE a fost semnat de UE şi de circa 50 de ţări în anul 1994, după terminarea Războiului Rece, pentru a oferi garanţii investitorilor în ţările Europei de Est şi ale fostei URSS. Tratatul permite companiilor să reclame, în faţa unui tribunal de arbitraj privat, despăgubiri unui stat ale cărui reglementări afectează rentabilitatea investiţiilor, chiar şi atunci când este vorba despre reglementări favorabile mediului.
Citește și: Corupție la Primăria Deva: Fostul secretar, condamnat la 3 ani şi 8 luni de închisoare
În baza acestui tratat, după adoptarea unei legi olandeze care interzice cărbunele după anul 2030, compania germană RWE a cerut guvernului olandez 1,4 miliarde de euro drept compensaţii pentru pierderile uneia dintre termocentralele sale. De asemenea, Italia a fost condamnată în septembrie să despăgubească cu 180 de milioane de euro compania petrolieră britanică Rockhopper.
Dar statele care doresc să se retragă din acest tratat vor avea în continuare obligaţii, în virtutea unei ''clauze de supravieţuire'' aplicabile timp de 20 de ani după retragere unei ţări semnatare.
Prin urmare, Comisia Europeană a încercat să le convingă să aprobe proiectul de revizuire a tratatului, iar, în cazul unei retrageri ulterioare, ''clauza de supravieţuire'' s-ar fi aplicat noii variante a documentului.
Reforma propusă are în vedere împiedicarea ''reclamaţiilor oportuniste'', excluderea din domeniul de aplicare al tratatului, după o tranziţie de zece ani, a investiţiilor deja lansate în combustibilii fosili şi reducerea duratei clauzei de supravieţuire.
''Cât despre etapele următoare, trebuie să discutăm cu statele membre'', a indicat purtătoarea de cuvânt comunitară.
