Italia, Polonia şi Suedia au propus fiecare candidaţi pentru postul de preşedinte al Băncii Europene de Investiţii (BEI), potrivit unor surse din apropierea acestui dosar, demarând o rundă iniţială de negocieri în Uniunea Europeană, care ar urma să se intensifice anul viitor când vor începe târguielile pentru poziţiile de top.
Potrivit unor surse citate de Bloomberg, fostul ministru de Finanţe, Daniele Franco, este candidatul Italiei la conducerea BEI, în timp ce autorităţile de la Varşovia au propus-o pe vicepreşedinta BEI, Teresa Czerwinska.
Aceste propuneri au fost făcute în contextul reuniunii miniştrilor europeni ai Finanţelor, care a început vineri la Luxemburg. Acest oraş găzduieşte şi sediul BEI, care susţine că este cea mai mare bancă multilaterală din lume.
Citește și: Mari surprize: Cum stau PSD, PNL, USR, AUR în sondaje. Un primar, cotat cu cea mai mare încredere
Suedia a anunţat încă de joi nominalizarea lui Thomas Ostros, la rândul său un vicepreşedinte al BEI, relatează Agerpres.
Vineri, 16 iunie, este termenul limită pentru depunerea de candidaturi pentru şefia BEI. Vinerea viitoare va fi termenul limită pentru depunerea de candidaturi pentru conducerea organismului de supervizare financiară din cadrul BCE.
Trei femei, Claudia Buch (Germania), Margarita Delgado (Spania) şi Sharon Donnery (Irlanda) sunt considerate favorite pentru acea poziţie. Ambele posturi vor deveni valabile la începutul lunii ianuarie 2024.
Chiar dacă nu sunt cele mai importante posturi din UE, influenţa pe care o exercită aceste poziţii în chestiunile financiare este suficientă pentru a determina statele membre să încerce să le câştige. În plus, actuala rundă de negocieri ar putea da o imagine cu privire la viitoarele tranzacţii care se vor derula pentru posturile viitoarei Comisii Europene, posturi care vor deveni vacante după alegerile europarlamentare din luna iunie 2024.
Citește și: George Simion a strâns 400.000 € la nuntă și a păstrat banii, deși a promis că face un spital
De asemenea, este posibil ca până atunci să apară şi alte locuri vacante ca urmare a unor decizii personale. De exemplu, Fabio Panetta, membru în boardul executiv al BCE, ar putea să se întoarcă la Roma, la toamnă, pentru a conduce Banca Italiei, în timp ce în presa din Spania au apărut speculaţii că vicepreşedintele BCE, Luis Guindos, ar putea să fie numit într-o poziţie în cabinet dacă Partidul Popular va câştiga următoarele alegeri.
Între timp mandatul de cinci ani al lui Jose Manuel Campa, spaniolul care este preşedinte la Autoritatea Bancară Europeană, va expira în luna martie a anului următor şi ar putea avea nevoie să fie reînnoit.
Cel mai probabil negocierile între statele membre vor fi unele intense. Dacă Claudia Buch va obţine postul de preşedinte al organismului de supervizare financiară din cadrul BCE, asta ar putea mulţumi Germania să nu mai urmărească conducerea BEI şi cea a Mecanismului European de Stabilitate.
Însă Germania o are şi pe Ursula von der Leyen în postul de preşedinte al Comisiei Europene, cea mai dorită poziţie din blocul comunitar, precum şi pe Verena Ross, care conduce Autoritatea Europeană pentru Valori mobiliare şi pieţe (ESMA).
În mod normal UE încearcă să distribuie poziţiile de top în mod echitabil dar ţine cont de mărimea şi afilierea politică a ţării, iar numirea unor femei este din ce în ce mai mult o prioritate.
