Uniunea Barourilor din România a gestionat această donație, astfel că am stat de vorbă cu senatorul PNL Daniel Fenechiu, vicepreședinte al organizației, despre implicarea umanitară a românilor în sprijinirea Ucrainei. În curând, Newsweek România va demara o campanie de donații pentru Ucraina în parteneriat cu două organizații umanitare care au realizat lucruri extraordinare pentru ajutorarea celor în nevoie din țara vecină răvășită de război.
Citește și: Cancelarul austriac acuză România că inundă Europa cu migranți. Realitatea îl contrazice flagrant
Newsweek: Domnule senator, o să vă rog să-mi spuneți pentru început, cum priviți dumneavoastră, în calitate de demnitar al statului român, conflictul din Ucraina și modul în care România încearcă să ajute Ucraina de când a început această invazie pe scară largă a Rusiei, în Ucraina.
Citește și: După România, Ucraina îl somează pe Orban să renunțe la „Ungaria Mare”: Revizionismul, inacceptabil
Daniel Fenechiu: Cred că ceea ce o să spun n-o să constituie vreo noutate sau vreo surpriză pentru cei care vor urmări interviul meu. E cât se poate de evident că este o agresiune, o agresiune care este condamnată de tot ceea ce înseamnă reglementare internațională. E o agresiune în care, în mod firesc comunitatea internațională și în principal, mă refer aici la Uniunea Europeană și la NATO, au reacționat, sancționând acest tip de comportament, acest tip de conduită al Federației Ruse. Cred că în momentul de față a te poziționa altfel, înseamnă în mod cât se poate de evident că nu respecți valorile democratice, pentru că dacă ai o problemă și dacă vrei să rezolvi ceva, soluția nu este să trimiți armatele să cotropească un stat.
Citește și: Cancelarul austriac acuză România că inundă Europa cu migranți. Realitatea îl contrazice flagrant
Indiferent că îi spui „operațiune specială”, îi spui cum vrei, e clar că e vorba de o agresiune. Repet, cred că reacția comunității internaționale a fost una extraordinară, cred că a fost una firească, pentru că reglementările internaționale au niște reguli cât se poate de clare. Nu poți schimba frontiere prin violență, prin forță, nu poți să te superi să trimiți armata, să cauți ulterior motive și așa mai departe.
România, ca parte a UE și a NATO a acționat cât se poate de în solidar cu cele două instituții, prima europeană, a doua de apărare, care este fără discuție un garant al liniștii și al libertății în lume. Cred că a acționat bine, n-am fost zgomotoși, am făcut lucruri. N-am preferat să ieșim la televizor și să spunem, ci am preferat să acționăm. Ajutorul umanitar al României acordat Ucrainei a fost salutat inclusiv oficialitățile ucrainene. Nu are rost să fac aici evocări de lucruri care s-au întâmplat: președintele Zelenski s-a adresat Parlamentului României, care a făcut o ședință specială în sensul acesta, premierul Ciucă a făcut o deplasare la Kiev dacă vă amintiți, au fost și președinții Camerelor...
Newsweek: Și Președintele Iohannis.
Daniel Fenechiu: Președinte Iohannis, ulterior, da. Președintele Iohannis a fost în prima linie, de altfel, a măsurilor care au fost luate pentru ajutorarea Ucrainei. În plan civic, solidaritatea a fost chiar mult mai mare decât solidaritatea oficială. Ucrainenii au fost foarte bine primiți în România. Dacă facem o comparație cu Polonia, sunt mai mulți ucraineni care au plecat prin Polonia și care s-au refugiat în Polonia, dar după Polonia suntem statul numărul doi în ceea ce privește afluxul de ucraineni. Toți au fost foarte bine primiți, sunt unii care s-au stabilit temporar în România, care s-au integrat în activitățile românești. Deci din punctul ăsta de vedere, solidaritatea românilor față de drama poporului ucrainean a fost una indiscutabilă aplaudabilă. Nu laud poporul român, care se știe că este un popular ospitalier, dar punctez un lucru, lumea a putut să vadă care este fața adevărată a românului, românul fiind cetățeanul european care în momentul când există o problemă, când există o dramă, întotdeauna e solidar.
Au existat foarte multe discuții. Au existat inclusiv atacuri la politica guvernamentală de susținere a Ucrainei, pornind de la diverse lucruri care, în opinia mea, nu pot fi discutate în această situație, în acest moment, și anume au fost unii care au spus: „vă interesează mai mult ucrainenii decât românii”! Nu se poate face o comparație de genul ăsta, poporul ucrainean traversează o dramă și ajutorul umanitar a fost un ajutor care, pe lângă faptul că pornește din sufletul celor care l-au făcut, se adresează unui popor care chiar are dificultăți și în aceste momente se manifestă solidaritatea.
Pe de altă parte, au fost voci care au spus “domnule, stai puțin, noi suntem foarte ok cu ei, dar ei nu sunt ok cu minoritatea română”. Sunt anumite, să zic așa, consecințe, anumite efecte ale istoriei, anumitor conduite prealabile, care, fără îndoială, nu pot fi modificate într-o noapte. Eu sper și cred că solidaritatea românilor față de drama poporului ucrainean va avea repercusiuni pozitive în ceea ce privește minoritatea română din Ucraina.
Că mă refer la românii din zona Cernăuți, la românii din zona Odesa, că mă refer la românii din zona Solotvino, sunt convins că reacția extraordinar de corectă și de umanitară a românilor nu va rămâne ignorată de către autoritățile ucrainene. Odată și odată războiul se va termina și ucrainenii vor vedea cine au fost prietenii lor. Cred că guvernul român și societatea civilă românească au procedat foarte corect, cred că altfel nu puteau să procedeze și cred că tot ce am făcut atunci într-un spirit românesc, care este extrem de frumos.
Newsweek: Spuneți-ne, vă rog, despre implicarea dumneavoastră și Uniunii Barourilor din România în ajutorarea Ucrainei și în sprijinul umanitar pentru Ucraina.
Daniel Fenechiu: Aici este o discuție frumoasă, pentru că în momentul când s-a vorbit de drama poporului ucrainean n-au mai existat, pe de o parte, granițe politice, ca să vorbesc de un preambul al
implicării mele în această poveste și împreună cu prietenul meu Robert Cazanciuc, vicepreședinte al Senatului, am decis anul acesta să edităm un dicționar româno-ucrainean pentru ucrainenii care vin în România. Ne-am gândit că ei vin în România și le va fi foarte greu să comunice cu românii, pentru că nu toți vorbesc engleza, nu toți refugiații și nici toți românii nu vorbesc engleza.
Și atunci, împreună cu Robert Cazanciuc am pus la punct un proiect, am editat vreo 14.000 de dicționare, pe care le-am distribuit atât pe linie partinică, fiecare cu partidele noastre, cât și pe linia avocațială. Pentru că eu fiind și Vicepreședintele Uniunii Naționale a Barourilor din România și prodecan al Baroului București știam că în primul rând al activităților societății civile s-au găsit Baroul Maramureș, unde decanul Florin Andreicuț a făcut o serie de lucruri pentru zona Solotvino, de peste Tisa.
Pe de altă parte, Liviu Mihai, care este Decanul de Suceava, acolo fiind Vama Siret, practic, vama cea mai tranzitată de ucrainenii care plecau. Și aș putea continua cu decanii care sunt pe latura estică a României. Mă refer aici la Decanul de Botoșani, Decanul de Iași și Decanul de Vaslui, Decanul de Galați, Decanul de Tulcea, Galați și Tulcea, având graniță cu Ucraina. Am transmis dicționare ucraineano-române în zona respectivă, am ajutat din perspectiva profesiei de avocat, foarte mulți dintre colegii noștri încercând să rămână anonimi. Am ajutat atât cu sume de bani, cât și cu alimente, cât și cu îmbrăcăminte, cât și cu materialele necesare persoanelor care se găsesc în tranzit.
Urmare a acestei activități, care a fost o activitate continuă și benevolă, am fost contactat de prietenii mei din Taiwan care mi-au zis “domnule, aici voi, avocații, vă mișcați foarte bine în zona respectivă și sunt și oameni care au băgat mâna în buzunar și fac niște lucruri. Noi vrem să facem un parteneriat că voi cunoașteți problema și am vrea să ajutăm poporul ucrainean aflat la ananghie, să facem un parteneriat să le oferim lucrurile de care au nevoie. Sens în care am primit din partea poporului din Taiwan o donație de un milion de dolari pe care am împărțit-o în două părți.
O sumă de 200.000 USD am donat-o primăriei Constanța, unde Virgil Chițac împreună cu decanul Filișan de la Baroul Constanța, fac o treabă extraordinară, oferă mese pentru refugiații de acolo. Iar 800.000 au fost donați Uniunii Națională a Barourilor din România, care s-a gândit să ajute poporul ucrainean în 3 etape.
Într-o primă etapă, am dotat spitalul din Solotvino, un spital care, printre altele, tratează și refugiați de pe linia frontului, pentru că datorită războiului mulți au venit pe zonele periferice și a ajuns în zona respectivă. Este practic un spital sătesc pe care l-am adus la nivelul unui spital municipal cu aparatură, cu tot ce trebuie.
În etapa a 2-a, am hotărât să cumpărăm și să donăm 3 salvări și respectiv anumite produse necesare pentru trecerea iernii, în special pentru refugiați, pentru zonele de frontieră. Și aici mă refer la plăpumi, mă refer la perne, mă refer la lucruri care sunt necesare pentru așa ceva. În ce privește etapa a doua, momentul de efectuare a donației va fi practic vineri, 25 noiembrie, unde la Vama Siret în zona ucraineană, pentru că trebuie potrivit formalităților vamale să trecem frontiera pentru a putea face donația. Vom dona o salvare pentru zona Solotvino, o salvare pentru zona Cernăuți și o salvare pentru zona Harkov.
Plus lucrurile de care v-am vorbit perne, pleduri și alte lucruri, iar a treia etapă va consta într-o altă donație care va conține anumite lucruri care ne-au fost solicitate de ucraineni începând de la generatoare care produc energie electrică până la alte lucruri care sunt necesare funcționării, fie taberelor de refugiați, fie bunei funcționări a spitalelor, a școlilor, lucruri pe care le-au cerut domniile lor.
S-a creat o colaborare foarte bună între între reprezentantul Taiwanului la Bratislava, Taiwanul neavând o reprezentanță în România, țara noastră neconsiderând până în momentul de față că ar fi necesară o relație, ca să zic așa, instituțională cu Taiwanul, deși mărturisesc că și eu și alți colegi facem eforturi în sensul ăsta, și atunci în România este arondată reprezentantului Taiwanului de la Bratislava, domnul Lee, fost ambasador în Statele Unite, un om deosebit care iubește poporul român și, de altfel, chiar mi-a mărturisit că a fost extrem de încântat să vină și să facă acest parteneriat cu avocații.
Pentru că i s-a părut că avocații fac un lucru extraordinar. Pe de altă parte, în zona profesiei mele în prim-plan a stat președintele Traian Briciu, un profesor recunoscut de procedură civilă, un avocat cunoscut și un om fantastic, un om de mișcare, un om care, mă rog, nu vorbește mult, dar face, decanul Florin Andreicuț, care repet, la Maramureș, a făcut lucruri deosebite. Dacă întrebi pe oricine de acolo cine e cel mai mare prieten al ucrainenilor o să spună “Florin Andreicuț”. La Suceava, e Liviu Mihai, Decanul Baroului Suceava, care la fel face lucrurile astea, și Felix, decanul de la Tulcea. Deci sunt foarte mulți implicați și n-aș vrea să-l uit pe Mihai Baco, Decanul Baroului Alba, Vicepreședinte care răspunde de zona de nord, care la rândul lui s-a implicat extrem de serios în aceste operațiuni, s-a dus, a evidențiat probleme, a venit și a pledat pentru nevoile pe care le are poporul ucrainean și, mai ales pentru nevoile pe care le au refugiații din România. Pentru că, la urma urmei, ei vin, unii au resurse că evident sunt unii care stau bine, sunt alții care n-au. Ei bine la ei trebuie să ne gândim.
Iar la Uniune este o doamnă deosebită, Veronica Morecuț, care practic este șefa stafului de la Uniune care practic, în momentul de față cred că cunoaște drama poporului ucrainean mai bine decât orice altcineva, pentru că ea a fost cea care a păstrat legătura cu toți care au făcut diverse lucruri pentru poporul ucrainean.
În momentul când am primit acea donație, a fost o festivitate, semnarea am făcut-o chiar la Palatul Parlamentului. Taiwanezii, cărora le-a mulțumit, nu ne-au pus nicio condiție. Au spus, “domnule, voi ați făcut lucruri pentru ucraineni, știm că veți face lucruri bune”. Noi i-am informat, i-am întrebat dar ne-au răspuns că „noi avem încredere, avocații sunt o profesie liberală, sunt niște oameni care dau de la ei și preferăm să venim cu niște bani la cei care dau de la ei decât oriunde altundeva.”
Am zis, „domne’ de unde luăm salvări?” La Câmpulung există o firmă românească, Romturingia care carosează mai multe tipuri de dube care sunt pretabile pentru așa ceva. Au fost încântați de comanda noastră, s-au mișcat cât se poate de bine. Ne-au făcut o ofertă foarte bună, pentru că în momentul când faci anumite activități de gratitudine de genul ăsta, îți dorești ca și prețul să fie un preț cât se poate de bun. Am lucrat foarte bine cu Romturingia, chiar o recomand cui își dorește, sunt niște oameni foarte profesioniști. Ne-au pregătit cele 3 salvări noi echipate corespunzător și vă invităm vineri, în 25 noiembrie, chiar vă invităm cu drag dacă doriți să reflectați momentul.
Le vom dona autorităților din Harkov în prima linie de război, e vorba de un spital mobil, salvarea prinde foarte bine. La Cernăuți, sunt foarte mulți refugiați acolo și, respectiv, Solotvino, situația fiind asemănătoare. Plus perne, plăpumi, lucruri care sunt necesare unui unei populații aflate într-o situație de nevoie.
În etapa a treia v-am spus, în momentul de față centralizăm necesarul. Vom merge pe, așa cum am spus, vom merge pe generatoare, vom merge pe lucruri care sunt necesare spitalelor, spitalului de campanie, școlilor, taberelor de refugiați, adică lucruri care efectiv să îi ajute.
Newsweek: Mai ales că iarna care vine se anunță foarte dificilă, pentru că rușii, am văzut cu toții la știri, bombardează infrastructura critică a Ucrainei, centralele energetice, iar asta va duce la lipsă de electricitate, gaze, apă și de aici complicații foarte mari pentru milioane de oameni.
Daniel Fenechiu: Ca avocat, cunoscându-mi foarte bine profesia, fiind vicepreședintele organului profesional național și Prodecan al Baroului București, știam că avocații sunt oameni foarte inimoși.
Dar abnegația lor, dorința lor de a ajuta uneori mai influențat sensibil și pe mine. Adică am văzut confrați care nu doar că și-au sacrificat timpul, că au scos bani din buzunar, dar au făcut lucruri deosebite. Poate că la un moment dat, când se va termina conflictul, când lucrurile se vor așeza, vom putea să punctăm cu privire la oamenii care au făcut lucruri despre care nu se știe, dar care pentru ucraineni au contat extrem de mult.
Eu sunt mândru că fac parte din această profesie și chiar mă mândresc cu lucrurile pe care avocații din România le-au făcut pentru pentru ucraineni. Pe lângă servicii gratuite, pe lângă să-i ajuți să-și obțină permise de muncă, chiar dacă legislația a fost flexibilizată, pe lângă ajutorul umanitar, au fost sute de avocați că au luat ucraineni la ei acasă, care s-au ocupat. Îmi aduc aminte că în momentul când a început exodul ucrainenilor din cauza războiului, îmi aduc aminte câte telefoane, câte mesaje am primit, câte bilete am cumpărat. Pe lângă Uniunea Națională a Barourilor, în profesie există și diverse ong-uri. Eu conduc un ong, Asociația de Dialog și Solidaritate a Avocaților.
Emulația a fost fantastică. Am cumpărat bilete pentru ucrainenii care au ajuns în România și nu aveau resurse, care aveau o rudă undeva că era la Frankfurt, că era în Italia, ne-am ocupat să le asigurăm cazări. Și am constat următorul lucru: am constatat că atunci când nu ne-am mișcat foarte repede, a intervenit altcineva. Am constatat că emulația asta a fost fantastică. De regulă, când vrei să faci ceva bine, nimeni nu te concurează. Da? Ei, dacă nu ne-am mișcat extrem de repede, lucrurile s-au rezolvat în altă manieră. Evident că lucrurile pe care am vrut să le facem și pentru care am fost primii, le-am făcut.
Pentru că întotdeauna solicitarea era serioasă, că au fost foarte mulți care au trecut prin România.
N-aș vrea să banalizez totul la avocați. Eu vorbesc despre profesia mea pentru că așa cred că e normal, dar au fost medici, au fost ingineri, au fost oameni simpli, ONG-uri din toate zonele care au făcut lucruri spectaculoase. Probabil că în momentul când veți face un interviu cu reprezentanți ai zonei respective, ei vor puncta mai mult pe zona asta. Eu vorbesc mai mult de avocați, pentru că așa cred că e normal.
Newsweek: Vă mulțumesc foarte, foarte mult și vă felicit pentru această implicare. Da, vreau să vin, să fiu alături de dumneavoastră și când se va face efectiv transferul acestor ambulanțe către ucraineni, pe 25 noiembrie. Mult succes în ceea ce faceți și este foarte important ca acest sprijin umanitar, civic dar și politic să continue să fie cât se poate de consistent.
Daniel Fenechiu: În încheiere, vreau să vă spun că în ceea ce privește poziția autorităților din România, lucrurile sunt clare, atât guvernul, cât și Parlamentul au o poziție fermă, susținem poporul ucrainean și ne opunem oricărei agresiuni. În ceea ce privește continuarea demersurilor, vom continua. Noi ne-am dori ca ele să nu fie de lungă durată și spun lucrul ăsta că ne dorim acest lucru în special pentru poporul ucrainean. Pentru că una peste alta, indiferent de eforturile pe care le facem noi, ele sunt insignifiante în raport de drama acestui popor. Ne-am dori ca războiul ăsta să se termine. Ne-am dori ca ucrainenii să poată să-și recucerească teritoriile care au fost ocupate și să închidem cartea cu acest capitol urât al istoriei Europei, în care cineva se trezește într-o zi și spune “mutăm armatele și mergem până nu știu unde, pentru că ni se pare nouă că acolo se întâmplă ceva și că unii sunt altfel decât ne-am dori noi”.
Sper să termine și sper ca prietenia româno-ucraineană să se cimenteze, iar consecințele să se vadă și în ceea ce privește minoritatea română din Ucraina. Sunt destul de mulți români acolo, români care nouă nu pot să ne fie indiferenți și pentru care trebuie să facem lucruri. De altfel, și în ceea ce privește zonele pe care ne-am orientat de ajutorare, ne-am orientat spre aceste zone, și datorită acestui lucru.
Evident, sunt mulți refugiați, sunt români care sunt pe front ca să apere integritatea Ucrainei. Sunt români care plătesc cu sângele lor, își jertfesc viața pentru că a apăra Ucraina și atunci cred că este cât se poate de normal ca noi, cu atât mai mult, să fim solidari. Și eu vă mulțumesc pentru ceea ce faceți și pentru că reflectați în media românească drama poporului ucrainean și, în mai mică măsură, că e mai puțin important, faptul că românii sunt un popor deosebit, un popor care cu siguranță, în momentul în care se va face un clasament al umanismului și al solidarității vor fi pe un loc fruntaș.
A consemnat Remus Cernea, corespondentul Newsweek în Ucraina.
