UPDATE: Premierul Ludovic Orban a declarat, miercuri, că în Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică a fost aplicat un model bazat pe investiţii, digitalizare, inovare, pe transfer tehnologic, creşterea competitivităţii şi a productivităţii.
„Programul de relansare economică pe care noi l-am intitulat "Reclădim România" este un program de investiţii şi de susţinere a dezvoltării economice a României. Deja domnul preşedinte a făcut o referire clară la schimbarea modelului de dezvoltare economică a României.
Noi urmăm un model care este bazat pe investiţii, bazat pe digitalizare, bazat pe inovare, pe transfer tehnologic, bazat pe creşterea competitivităţii, pe creşterea productivităţii, bazat pe creşterea capacităţii companiilor din România de a face faţă competiţiei la nivel global, bazat pe creşterea semnificativă a exporturilor.
Programul pe care l-am elaborat, împreună cu preşedintele României, echipa preşedintelui, echipa guvernamentală, toţi partenerii noştri din mediul de afaceri, din organizaţiile profesionale, am încercat să ţinem cont de problemele cu care se confruntă România, probleme care în mare parte au fost accentuate de criza economică declanşată de epidemia de COVID-19", a afirmat Orban, la evenimentul de prezentare a Planului Naţional de Investiţii şi Relansare Economică, document intitulat „Reclădim România".
UPDATE: „A venit astăzi momentul ca toate măsurile pe care le adoptăm în domeniul economic să fie incluse într-un singur plan şi să turăm motoarele pe calea relansării economiei", a spus Iohannis .
El a susţinut că „modelul economic al guvernării PSD din ultimii ani a neglijat total aşteptările românilor".
Şeful statului a punctat, cu această ocazie, importanţa investiţiilor.
În cadrul evenimentului de lansare, şeful statului deschide seria alocuţiunilor, fiind urmat de premierul Ludovic Orban, vicepremierul Raluca Turcan, ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, ministrul Muncii, Violeta Alexandru, ministrul Economiei, Virgil Popescu, şi ministrul Transporturilor, Lucian Bode.
„Criza sanitară şi economică provocată de pandemia globală cu COVID-19 a arătat vulnerabilităţile României determinate de modelul de dezvoltare promovat de guvernările anterioare.
Doar prin intervenţia promptă şi susţinută a Guvernului şi prin conformarea voluntară a românilor la măsurile adoptate de autorităţi, răspândirea infecţiilor cu coronavirus a fost limitată şi controlată eficient, iar economia a fost salvată de la colaps prin măsuri de sprijin pentru companii şi angajaţi.
Modelul de dezvoltare a României bazat doar pe consumul populaţiei, determinat de politicile pro-ciclice ale guvernărilor anterioare, trebuie schimbat într-un nou model de creştere economică axat pe: stimularea şi dezvoltarea capitalului autohton şi a competitivităţii companiilor româneşti, investiţii în domenii strategice ale infrastructurii publice, transformarea digitală a economiei şi a administraţiei publice, pregătirea economiei pentru noua revoluţie tehnologică, tranziţia către o economie durabilă", se arată în document.
Conform sursei citate, „obiectivul noului model de dezvoltare economică promovat de Guvern este realizarea convergenţei cu economiile europene, astfel încât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare standard să ajungă la 87% din media UE27, la orizontul anului 2025".
Se au în vedere granturi pentru repornirea întreprinderilor, capital de lucru şi investiţii, programe de finanţare nerambursabilă pentru creşterea competitivităţii IMM-urilor, granturi pentru iniţiative antreprenoriale inovative şi digitalizarea companiilor, sprijin pentru dezvoltarea agriculturii şi a industriei agroalimentare, programe de finanţare pentru investiţii noi şi pentru relocarea companiilor în România, programe de garantare pentru asigurarea lichidităţii companiilor, instrumente de creştere a capitalizării companiilor şi de finanţare a investiţiilor, precum şi măsuri de sprijin pentru angajaţi şi companii necesare reluării activităţilor economice, dar şi măsuri de protecţie socială.
Planul elaborat de Guvern vizează infrastructura de transport, infrastructura energetică, infrastructura de sănătate, cea pentru educaţie, investiţii pentru dezvoltarea locală, infrastructura agricolă şi de irigaţii, investiţii de mediu şi infrastructura sportivă.
