Newsweek România a scris, ieri, de „Ziua lecturii” despre faptul că, anual, se închid sute de biblioteci întreținute din bani publici din toate categoriile.
Citește și: De „Ziua lecturii”: 8.000 de biblioteci închise de la Revoluție. 100 pe an doar în satele patriei
Alternativa „citit gratuit” se reduce
În total, România a închis, după Revoluție, 7.836 de biblioteci, o medie de 250 pe an. Pentru mulți români, bibliotecile reprezintă singura alternativă la prețul prohibitiv al cărților. Existau 16.665 în 1990, iar în 2019 ajunseseră la numai 9.222. În ultimul an despre care avem cifre oficiale, numărul total al bibliotecilor închise era de 383.
Punerea sub lacăt a bibliotecilor s-a făcut la pachet cu volumele de cărți adăpostite de aceste clădiri. Potrivit cifrelor oficiale, numai în anul 2020, au dispărut 2,5 milioane de volume după cum se vede din facsimilul de mai jos. Niciun cititor nu mai are acces la aceste volume.
2.500.000 volume, dispărute în anul în care autoritățile au închis 400 biblioteci publice și școlare
În ultimul deceniu, copiii și tinerii nu mai au acces la 14 milioane de volume. Sigur, unele volume s-au deteriorat și au trebuit scoase din biblioteci. Dar și aici vorbim de o poveste complicată, multe locuri de depozitare pentru cărți – și nu doar la țară – sunt improprii, umezela și igrasia ducând la deteriorarea constantă a cărților.
Cum se închide o bibliotecă. La țară
Accesul este restricționat la cărți în special la țară unde închiderea bibliotecilor este accelerată. Cu fonduri puține sau prost gestionate, primăriile preferă să dea o altă folosință spațiului unde funcționau bibliotecile. Bibliotecarii sunt detașați pe alte posturi, precum cel de secretar.
Comuna Luciu, din județul Buzău, avea 170 cititori activi în 2016. Adică persoane cu permis de bibliotecă. Un an mai târziu, Primăria a pus lacăt accesului la cărți gratis. „Postul de bibliotecar este, acum, vacant și nu avem pe nimeni care să îl ocupe. Deocamdată nu avem în plan să angajăm pe cineva. Poate în luna iunie la rectificare. Biblioteca este închisă“, a precizat secretariatul primăriei pentru Newsweek România.
25% din populație voia să citească. Ghinion
Unul din patru locuitori din comuna Cochirleanca, tot din județul Buzău, avea permis de bibliotecă. Azi, accesul la lectură publică pentru cei 1.500 de cititori activi ai localităţii este interzis. „Biblioteca comunală s-a închis în urmă cu un an. De atunci, primăria tot caută o locație pentru a muta noul sediu, dar deocamadată nu știm când, cum și unde va funcționa din nou biblioteca“, ne-au explicat reprezentanții primăriei. La Mărgăritești, bibliotecarul a fost promovat contabil la primărie, pentru că avea studii în domeniul afacerilor. „Era și salariu un pic mai mare, unu-două trei milioane de lei, contează“. Iar reprezentanţii Primăriei nu pricep ce înseamnă să privezi un copil de accesul liber la cărţi, altele decât cele şcolare.
Dezastru în școli și comune
La revoluție, România avea 2.620 de biblioteci comunale, cifră care s-a menținut până în 2000 când s-a ajuns la 2.618. În 2010 mai existau un număr de 2.534 de biblioteci comunale. Apoi, a început declinul. După cum se vede mai sus, în ultimii zece ani, s-au închis 781 de biblioteci la sate, în medie aproape 80 pe an.
În 2020, s-a închis un număr de 219 biblioteci școlare, iar în ultimul deceniu s-a închis un total de 1.974 biblioteci școlare.
40% citesc dar nu pricep
Statisticile arată că:
- 68,5% dintre români nu au citit nici măcar o carte în ultimul an.
- Doar 20% dintre români citesc o dată pe lună şi 8% citesc zilnic.
- 38,7% dintre persoanele de 15 ani nu înţeleg ceea ce citesc. România se află pe penultima poziţie dintre cele 28 de state membre UE la indicatorul „citire”.
- 40% este rata analfabetismului funcţional în România (elevul ştie să citească, dar nu reuşeşte să înţeleagă textul astfel încât să folosească informaţia dobândită pentru a rezolva probleme de zi cu zi). - Aproape 50% dintre absolvenţii de studii liceale nu promovează examenul de bacalaureat şi au dificultăţi la evaluările naţionale.
De ce se închid bibliotecile publice și școlare
1. Declinul demografic care se întâlnlește și la sate dar și la orașe. După intrarea în UE, se apreciază că 4 milioane de români au părăsit țara. Satele se depopulează, școlile se închid, la fel și bibliotecile.
2. Lipsa de implicare financiară a autorităților. Newsweek România a semnalat faptul că lectura este finanțată masiv din bani publici în alte state ale UE, nu și în România. Și, acum, Newsweek România așteaptă explicații de la Ministerul Culturii în privința strategiei pentru lectură.
Citește și: Polonia sprijină lectura cu 280 milioane €, România îi dedică o zi națională
3. Criza economică a tăiat fondurile alocate de primării pentru bibliotecile comunale. Acestea sunt coordonate de Ministerul Culturii, dar funcţionează în toate centrele de comună în subordinea consiliilor locale, fiind finanţate din bugetele acestora, potrivit priorităților locale.
