„Obiectiv pe termen lung (2024 - 2028): creșterea progresivă, anuală, a bugetului Ministerului Culturii astfel încât până în anul 2028 să atingă pragul de 1% din PIB”, scrie în Programul de guvernare.
Alocarea este infimă și vine târziu în contextul în care România se apropie de 50% analfabeți functional.
România are cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani la testele PISA 2018. Scorul obținut este în scădere față de ultimele două testări la care România a participat (2012 si 2015) la toate cele trei domenii testate: citire, matematică și științe.
Procentul de analfabeți funcțional este de 44%. Rezultatele oficiale din 2018 de la testele PISA mai arată că elevii din România sunt printre cei mai slabi la științe. Astfel, elevii din România au obținut la științe 426 de puncte, locul 53 în lume. Din UE, doar Bulgaria stă un pic mai prost (424 puncte). Elevii din Polonia au obținut 511 puncte la științe, Germania sau Olanda – 503, Cehia – 497
Citește și: Acord deplin PSD-PNL pe educație: 40% analfabeți funcțional, fără masă caldă, digitalizarea – eșec
Românii citesc mai puţin de 5 minute pe zi, iar 35% dintre români declară că nu au citit niciodată o carte. 68,5% dintre români nu au citit nicio carte în ultimul an.
România închide sute de biblioteci anual iar cărțile sunt scumpe raportat la puterea de cumpărare.
Citește și: PSD a închis 1.800 de biblioteci. Efectul: numărul volumelor citite s-a prăbușit cu 20 de milioane
În programul de guvernare este o singură referire la lectură și tot una la citit:
„Cultura este un factor integrator al tradiţiilor, al patrimoniului, al diversităţii, al creaţiilor artistice şi al noilor platforme de comunicare și trebuie tratată corespunzător pentru a se crea/consolida instituții pe măsura beneficiilor pe care doar acest liant al societăţii le poate oferi. Pentru protejarea și transmiterea ei către generațiile viitoare, patrimoniul cultural trebuie privit prin prisma specificului şi specificităţilor fiecărui tip de patrimoniu: material, imaterial, mobil, imobil, subacvatic, ş.a.m.d.
Sistemul românesc de educație formează tineri alfabetizați funcțional, tineri creativi, cu o gândire critică dezvoltată, capabili să coreleze informațiile teoretice cu experiențele practice. 147 Copiii și tinerii înțeleg rostul școlii în formarea lor, valorizează lectura și au capacitatea de a înțelege și de a aplica ceea ce citesc”, potrivit documentului.
