„Cuibulețul“ pro-NATO din care tinerii își iau zborul la studii în Occident

Când am intrat pe pagina de Facebook a profesoarei Danielei Bordei, un lucru mi-a atras atenția. În prezentarea sa scria:
„Lucrează la Scotland Yard. A lucrat la FBI – Federal Bureau of Investigation“.

Neștiind prea multe lucruri despre cea cu care urma să mă întâlnesc, nu știam dacă informația este adevărată sau falsă. O cunoscusem pe Daniela Bordei cu câteva zile înainte, la un eveniment organizat de echipa de liceeni pe care-i meditează la limba engleză și îi mentorează.  O simulare a unui summit NATO, eveniment ce are loc anual în România, de șase ani încoace, sub titulatura „Bucharest Model NATO“.

Cum între Scotland Yard, FBI și NATO nu există o legătură directă, eram foarte curios să lămuresc acest detaliu din biografia Danielei Bordei. „E o glumă. Bună“, m-a lămurit ea rapid, la scurt timp după ce m-a primit în cochetul apartament de pe bdul. Iancu de Hunedoara, unde își are biroul.

„Nu înseamnă că nu puteam să lucrez acolo“, continuă ea, în timp ce eu încercam să mă conectez la rețeaua wireless cu nume sugestiv: „Cuibuleț“. Hm, „cuibuleț“, „Bordei“. Numai termeni familiari.

Într-adevăr, pentru un nou venit, apartamentul Danielei are ceva familiar. Este un cuib în adevăratul sens al cuvântului. Din el își iau zborul, în fiecare an, tineri acceptați la universități de prestigiu din străinătate.

Daniela Bordei

Tineri pentru care mentorul lor, Daniela, face enorm. Participarea lor în fiecare an la un summit NATO, fie și simulat, devine un motiv valoros pentru a fi acceptați ca studenți în străinătate.

Am realizat imediat că între Daniela Bordei și Scotland Yard există o legătură. Cel puțin una pe care eu am identificat-o în mod subiectiv.

Ea are ceva din personajul Angela Lansbury, personaj din serialul „Verdict: crimă!“ (Murder, She Wrote!) interpretat de actrița Jessica Fletcher.

Un serial ajuns celebru pentru că a copiat rețeta misterelor Agathei Christie. La fel ca Angela Lansbury, Daniela are o empatie inocentă -  ce vine din dragostea ei declarată pentru oameni -, o inteligență sclipitoare și un pozitivism debordant.

Daniela Bordei este profesor. A ieșit la pensie după 38 de ani de carieră în învățământ. Îi place însă să spună că este mentorul liceenilor excepționali care-i calcă zilnic pragul.

În comunism, a absolvit Liceul de muzică „George Enescu din București. Am fost șefă de promoție. Am studiat pian, canto, instrumentație.

Tot ce ține de muzică. Lumea se uita la noi ca la niște ciudățenii pe vremea aia. Nu prea se duceau mulți la Enescu. Liceul era, însă, impecabil“, își amintește ea.

A terminat apoi Conservatorul și a primit repartiție ca profesor la liceul din Scornicești. Sora lui Nicolae Ceaușescu i-a fost directoare. 

„Eram dascăl cu studii superioare. Directoarea mi-a zis că vrea să vadă cum arată un absolvent de Conservator. Am făcut o piruetă și i-am răspuns: «Uite așa arată!».

Nu a fost atât de ușor să plec, precum a fost să execut pirueta. Ce a urmat e demn de un roman pe care intenționez să îl scriu. Important e că am reușit. M-am întors între copii cu țeluri înalte și vise îndrăznețe“.

Cum se face selecția tinerilor

Daniela Bordei a început să dea meditații încă din facultate, sub comuniști, ca să-și completeze veniturile. În liceu fusese olimpică națională la limba engleză.

„Aveam nevoie de bani să-mi cumpăr cărți pentru facultate. De la asta până la tinerii cu care lucrez în prezent a fost doar un pas“, spune ea.

După Revoluție, un cadru universitar de la Facultatea de chimie a rugat-o să o ajute pe asistenta ei să se înscrie la un doctorat în străinătate.  Era cu 25 de ani în urmă, în plini ani ’90.

Asta se întâmpla cu mai mult de 25 de ani în urmă. A ajutat-o să se pregătească și a fost acceptată în SUA. „Pe vremea aceea trimiteam aplicațiile cu porumbelul. Nu exista Internet“, glumește Daniela.

După această reușită, i s-a dus vestea și, în scurt timp, nu mai prididea cu solicitările de la cei care doreau să studieze în străinătate.

„Am început să fac asta din ce în ce mai bine. Am ajuns într-un punct în care mi-am dat seama că, pentru a fi acceptați la universitățile din Occident, copiilor le trebuie mai mult decât note mari și să le corectez eseurile pe care le scriau.

Le trebuie activitate. Le trebuie participare la proiecte interesante, pe care să și le treacă în CV-uri“.

Bucharest Model NATO

Așa a apărut ideea simulării unui summit al NATO, sub titulatura Bucharest Model NATO. „Summit NATO nu fac mulți. Nici măcar ai lor, din țările în care sunt universitățile respective. Realizezi cât de important este să ai așa ceva în CV?“.

Anterior, Daniela și liceenii săi au organizat simulări de conferință UNESCO, UNICEF și summit G7. Unul din primii liceeni care au organizat summitul NATO, Ana Georgescu, a fost acceptată la Harvard și are absolvirea anul acesta, un altul a ajuns la UPenn.

„Știi ce se întâmplă? Copiii merg să studieze în domenii diferite și trebuie să verifice dacă îi place un anumit domeniu, dacă se regăsește în genul ăla de activitate.

La un moment dat am simulat o întrunire a Curții de la Haga pentru cei care voiau să ajungă la Drept. Datorită acestor simulări, practic, ei s-au descoperit pe ei.

Au fost și situații de copii care mi-au zis «mi-am dat seama că nu sunt făcut pentru asta»“, spune Bordei.

Recunoaște că, la vârsta asta, copiii nu sunt tentați de politică, de NATO, dar le place munca organizatorică. Asta îi ajută să-și descopere calitățile de lideri și de organizatori.

În mai bine de 25 de ani, i-au trecut prin mână mii de studenți. Rata de succes? 100%. „Cine vine la mine, pleacă la studii în străinătate“, spune ea fără să clipească.

În prezent sunt zile în care corectează și câte 50 de eseuri pe zi. „Copiii scriu eseurile, îmi dau ce au lucrat și eu îl polișez, îi spun din ce unghi să abordeze tema“, spune ea. 

Zilnic, petrece cam 10 ore în compania lor. „Ei stau aici de la cinci ore în sus. Să nu crezi că se plătește la oră. Oricât ai sta, plătești doar meditațiile.

Cât să achit chiria, Internetul, întreținerea, consumabilele și lumina apartamentului. A, și să nu uit, tratația zilnică: covrigi, napolitane, biscuiți, apă, înghețată vara, sau ce găsim bun. Răzvan, copilul meu, nu a fost niciodată invidios pe acești tineri care îmi umpleau viața.

Așa am fost eu. M-am dedicat întotdeauna mai mult altora. Nu e vorba că nu m-am dedicat și familiei, doar de mine am uitat cel mai adesea...“. Acum are un nepoțel, Tudor, care trece zilnic să o vadă și să joace „V-ați ascunselea“ cu liceenii. 

Ce s-a întâmplat la ediția de anul acesta

Ediția de anul acesta a Bucharest Model NATO a fost a șasea. La edițiile trei și patru a venit Jose Maria Lopez-Navarro, ofițer de presă al NATO din 1994 și specialist în cadrul Programului de Diplomație Publică al Alianței.

A fost impresionat și nu îi venea să creadă că întreaga desfășurare de forțe aparținea unor tineri liceeni.

Anul acesta invitat de onoare a fost ex-președintele României, Emil Constantinescu. Reuniunea a avut loc pe 17-20 ianuarie, la Teatrul Național din Buurești.

În Sala Mică s-a adunat câteva zeci de persoane. Motto-ul întâlnirii a fost „Cel mai bun mod de a prezice viitorul este să-l creezi“ (Abraham Lincoln).

Emil Constantinescu a avut o contribuție importantă la intrarea României în NATO.

De altfel, participanții au putut viziona filmul „Punctul de cotitură NATO 1996- 2000“. „Cea mai importantă este pacea, iar NATO a avut o contribuție esențială la pacea continentului.

Datorăm NATO faptul că am avut pace în Europa de 75 de ani“, a spus fostul șef al statului. El le-a povestit cât de importantă este dorința de libertate a oamenilor.

„Comunismul s-a prăbușit datorită dorinței de libertate a oamenilor“, a punctat Constantinescu.

Am stat de vorbă și cu organizatorii sumitului NATO. Era ziua Danielei și veniseră toți să o sărbătorească pe cea căreia îi datorează atât de mult.

Sânziana Stan, elevă în clasa a XII-a la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr“, a supervizat procesul de organizare a summitului NATO.

A fost acceptată în SUA la cinci universități. „Nu știu încă pe care să o să o aleg. Am aplicat la facultăți de economie, business, dar planul meu este să merg acolo și să mai schimb. Vreau să fac inclusiv jurnalism“, spune ea.

Recent a fost la o școală de vară organizată de celebra publicație americană The New York Times. „Au fost două săptămâni în NYC.

Un oraș superb. Am fost într-o clasă de jurnalism cultural și am învățat despre cât de importante sunt orașele care au rol de hub cultural“, adaugă ea.

Cristina Alexandra Șerban a fost managerul de strategie. S-a ocupat de contractul cu Teatrul Național, unde a avut loc ediția din 2020, și a coordonat voluntarii.

Este elevă în clasa a XI-a la Școala Internațională din București. Marea sa pasiune este Formula 1. A fost deja acceptată la un „work experience“ la uzinele Mercedes. „A fost un moment foarte important al vieții mele“, spune ea.

Vrea să studieze business și management. „Visul meu, scopul meu în viață este să ajung șefa unei echipe de Formula 1 și pentru asta îmi trebuie studii de business“.

L-a întâlnit de mai multe ori în persoană pe Lewis Hamilton, cu care a legat o relație de prietenie.

Îi place foarte mult și psihologia și a stabilit deja cu Daniela Bordei să editeze o revistă de „personal growth“.

Andrei Petroff a coordonat cele 6 comitete ale sumitului NATO în care s-au discutat câte două subiecte.

„În Consiliul Nord-Altantic am discutat despre viitoarea colaborare dintre UE și NATO în perspectiva creării unei armate europene, așa cum vrea Emmanuel Macron. Am discutat și despre războiul din Kosovo și despre posibiltatea retragerii trupelor NATO de acolo“, spune el.

Este în clasa a XII-a  la Colegiul Național „Mihai Viteazul“ din București și a aplicat tot la universități din Statele Unite. „Nu știu unde voi merge.

Voi primi răspuns la începutul lui aprilie. Vreau să studiez economie și psihologie, respectiv behavioural economics. E o ramură a macro-economiei care studiază modul în care se comportă oamenii în procesele economice“, povestește el.

Spune că a crescut foarte mult de când a ajuns în grupul Danielei Bordei. Pe plan personal, profesional, academic.

„Simplul fapt că pot să fiu într-o comunitate de genul ăsta mă ajută foarte mult, simplul fapt că pot să vorbesc cu cineva despre orice, oricum, oricând este foarte important.

Daniela înțelege și prin ce treci. Puțini înțeleg cât de greu este să faci această aplicație“, spune Andrei.

Invitat al ediției de anul acesta a Bucharest Model NATO a fost ex-președintele României, Emil Constantinescu

Ana Fuciu este elevă în clasa a XII-a la Colegiu Național „Gheorghe Lazăr“ din București. La „Bucharest Model NATO“ s-a ocupat de relația cu presa, de promovarea evenimentului pe rețele sociale și de comunicare publică. În timpul summitului a editat revista evenimentului.

Vrea să studieze jurnalismul. „De fapt, vreau să fac mai mult decât jurnalism. Vreau să fac producție TV și film media“, mă lămurește. Marile sale pasiuni sunt legate de artă - desen, muzică, dans - cărora li s-a dedicat intens.

Răzvan Turcu este tot în clasa a XII-a la Complexul Educațional „Lauder-Reut“ din București. A fost managerul general al Bucharest Summit NATO.

„M-am ocupat de partea operațională, contracte, locație etc. Am împărțit task-urile cu Andrei. M-am ocupat și de cei 11 invitați delegați“, povestește el.

Vrea să studieze computer science și să lucreze ca programator de top. În liceu a făcut cercetare, inclusiv pe un proiect cu particule elementare la Măgurele.A luat locul al treilea la un concurs NASA, în care a creat o stație spațială. „Asta e cea mai mare realizare a mea“, spune el.

Ignorați de autorități

Regretul Danielei Bordei este că instituțiilor românești nu le pasă că în România niște tineri excepționali organizează un summit NATO.

„Nu este nimeni interesat de noi în mod deosebit. Singura persoană care m-a ajutat a fost Raluca Turcan. Am putut să ținem două conferințe la Palatul Parlamentului cu ajutorul ei. Și am obținut acest lucru inclusiv când era Liviu Dragnea.

Ne trebuia semnătura lui, dar Raluca a trecut peste el. M-a ajutat. Politicienii nu sunt interesați de noi. Sunt interesați de ei. Ei nu văd în tineret o trambulină bună pentru țară. Ei cu ciolănelul lor“, se întristează un pic. Apoi revine la pozitivismul care a consacrat-o. 

I-am întrebat în final pe acești tineri care va fi relația viitoare cu România. Daniela a intervenit brusc. „Mie mi se pare că cei care spun că o să se întoarcă și o să schimbe România sunt ipocriți.

Nu sunt credibili. Noi nu știm ce vom face mâine. Eu nu îi trimit în străinătate spunându-le să rupă legăturile cu România.

Îmi iubesc țara și, dacă aș putea, i-as chema înapoi pe toți să pună umărul la schimbare, dar nu e așa ușor. Hai să vedem, însă, cum o să fie în România.

Am foarte mulți copii care nu au avut la ce să se întoarcă. Ei au fost pregătiți pentru ceva care nu există aici, pentru că ne zbatem încă în neputință și mentalități rigide“, a conchis Daniela.