Unul din 11 copii din mediul rural merge la culcare flămând, iar trei la sută dintre micuți povestesc că nu au niciodată mâncare, arată un studiu al organizației World Vision România, care prezintă situația copiilor de la sate, în 2018. Aceste date sunt completate și cu faptul că România a mai avansat două locuri în ceea ce privește insecuritatea copilăriei, cu o rată în creștere a abandonului școlar, potrivit unui raport al Salvați Copiii.
Jumătate dintre copiii din mediul rural abandonează școala, pentru că familia nu-și permite să-i trimită la ore
1,5 la sută dintre familiile din mediul rural au cel puțin un copil care a fost obligat să abandoneze școala în 2016-2017, pentru că familia nu și-a mai permis să-l trimită la ore. Unul din doi copii care abandonează școala o face din cauza sărăciei familiei, iar unul din cinci copii spune că este obosit la școală din cauza muncilor pe care trebuie să le facă în gospodărie. Doi din trei copii de la sate merg pe jos la școală, în medie 23 de minute. Unul din 10 tineri fumează, iar unul din cinci consumă alcool.
SURSA: World Vision România
Doar 39,4 la sută dintre oamenii care trăiesc în mediul rural spun că sunt salariați, iar pentru 93,7 la sută dintre familii, alocația copiilor reprezintă o sursă de venit.
Mai mult, în 48 la sută dintre gospodăriile unde nu există salarii, oamenii spun că nu le ajung banii nici pentru strictul necesar. A scăzut, de asemenea, și procentul familiilor cu două surse de venit: de la 62 la sută în 2016, la 53,4 la sută.
34 din 1.000 de fete fac un copil înainte să împlinească 19 ani
11 la sută dintre copii se lasă de școală pentru că se căsătoresc. De altfel, România are unul din cele mai mare numere de mame adolescente, 34 de copile între 15 și 19 ani din 1.000 au cel puțin un copil. Spre comparație, doar în Bulgaria şi Georgia situația este mai gravă decât la noi, cu valorile de 36,8 nașteri la 1.000 de copile, respectiv 38,3 de naşteri, potrivit unui studiu Salvați Copiii.
Amintim că deputații au în dezbatere un proiect de lege denumit ”Inocența copilăriei”, inițiat de fostul pesedist Ninel Peia, care prevede ca profesorii care predau educație pentru sănătate în școli fără acordul părinților să intre la închisoare.
SURSA: World Vision România
”De ce trebuie să omorâm inocența copiilor noștri, atunci când încă se mai joacă cu maimuțoii de pluș? În școlile copiilor noștri se introduc pe ascuns prozelitismul LGBT, pornografia și încearcă să distrugă și să distorsioneze mințile copiilor noștri”, motiva Ninel Peia, într-un interviu pentru Digi24, necesitatea interzicerii educației sexuale în școli.
Și bătaia rămâne un subiect delicat în famiile românești: unul din 10 părinți consideră că violența asupra copilului este doar atunci când le lasă vânătăi sau cicatrici.
SURSA: World Vision România
Copiii nu au baie unde să se spele pe mâini și merg la toaletă în curte
39,4 la sută dintre copii trăiesc în gospodării fără toaletă în interior (față de media UE, care este 2,6 la sută), iar 28 la sută dintre școlile unde învață nu au apă curentă.
Unul din cinci copii care nu au apă curentă și canalizare în casă nu se spală pe mâini după folosirea toaletei, iar doi din trei copii între 7 și 12 ani nu fac baie în fiecare zi. Mai mult, una din cinci familii nu ajunge niciodată la medicul de familie, mai arată studiul World Vision România.
SURSA: World Vision România
În 2018, România a urcat două locuri în clasamentul mondial în ceea ce privește securitatea copilăriei. Astfel, ocupă locul 54 din 175 din raportul Save the Children, fiind la egalitate cu Mauritius și sub țări ca Bulgaria ori Tunisia (locul 48), Kazahstan (45), Ucraina (43), China (40) și Belarus (35). Raportul analizează siguranța copilăriei în raport cu conflictele militare, sărăcia extremă și discriminarea.
Newsweek România a cerut un punct de vedere Ministerului Muncii și Justiției Sociale privind concluziile celor două studii.
Ce progrese anunță autoritățile de 1 iunie
De 1 iunie, Ministerul Educației anunță că a reușit să doteze cu mobilier trei grădinițe din Botoșani, o școală din județul Gorj și un corp de clădire al Liceului Ion Minculescu din Slatina, județul Olt. Dar nu din fonduri guvernamentale, ci din finanțare externă: prin intermediul Proiectului Reforma Educației Timpurii în România (P.R.E.T.), precum și prin acordul de împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), în valoare de 80,75 milioane Euro.
Și Ministerul Muncii și Justiției Sociale anunță, de Ziua Copilului, că lansează în dezbatere publică un proiect de lege prin care copiii din orfelinate ar putea fi adoptați mai ușor. Astfel, pentru a fi declarați adoptabili, asistenții sociali nu ar mai fi nevoiși să caute rudele până la gradul IV, iar atestatul prin care o familie poate adopta nu va mai expira după doi ani, ci după cinci. Se introduc și amenzile pentru personalul din direcțiile de protecția copilului, dacă nu își exercită atribuțiile - între 2.000 și 3.500 lei.
Amintim că aproximativ 57.000 de copii se află în grija statului în prezent, iar Newsweek România a arătat, recent, că, deși condițiile din centrele de protecție s-au îmbunătățit față de anii 1990, mulți copii se sting pentru că sunt deprimați de nepăsarea personalului din centre.
CITEȘTE ȘI: Uciși din grija statului. 362 de copii au murit în grija statului, în cinci ani
